Manifest al Tinerelor Feministe Europene

Autoare: Anamaria Suciu

Sexualitatea este un concept complex, ce nu înglobează doar sexul, așa cum genul este un concept ce nu se limitează la tipul organelor genitale deținute. Sexualitatea este un aspect central al ființei umane, care include sexul, identitatea și rolurile de gen, orientarea sexuală, erotismul, plăcerea, intimitatea și reproducerea. Sexualitatea este experimentată și exprimată în și prin gânduri, fantezii, dorințe, credințe, atitudini, valori, comportamente, practici, roluri și relații interumane. Sexualitatea este influențată de interacțiunea dintre factorii biologici, psihologici, sociali, economici, politici, etici, legali, istorici, religiosi și spirituali.[1]

Cu alte cuvinte, putem spune cu mâna pe inimă că sexualitatea este un aspect strâns legat de evoluția noastră ca ființe sociale, fiecare perioadă a vieții lăsându-și amprenta asupra modului în care privim sexualitatea și asupra modului în care ne manifestăm sexualitatea. De multe ori, femeile și bărbații își manifestă diferit sexualitatea, mai ales într-o societate patriarhală în care unii oameni cred că bărbații își doresc mai mult relații sexuale decât femeile (35% dintr-un eșantion reprezentativ pentru România)[2]. De aceea este foarte important, ca încă de la începutul preocupării copiiilor pentru acest domeniu ei să fie învățați să-și creeze un sistem propriu al sexualității bazat pe valori precum egalitatea de gen. Iar această învățare trebuie să îi însoțească până la perioada maturității, ba chiar și după aceea, pentru a putea continua procesul de educare a noilor generații. Urmând acest curs logic, observăm cum sexualitatea este educație, pentru că prin educație sexualitatea devine o parte integrată a vieții umane, o parte a personalității fiecărui individ, a vieții sociale a acestuia, ș.a.m.d.

Marţi, 28 mai, la Librăria Bastilia, orele 18.30, va avea loc lansarea volumului „Feminism modern reflexiv”, autoare Oana Băluţă.

Lansarea va avea loc în prezenţa profesorilor Mihaela Miroiu, Lazăr Vlăsceanu, Maria Bucur şi a editorului Bogdan Hrib de la Editura Tritonic.

"Eu cred că fiecare carte are o poveste, iar povestea cărţii mele „Feminism modern reflexiv” este povestea tezei de doctorat. Ea include nu doar lecturi minunate care m-au făcut să înţeleg altfel lumea în care trăiesc, ci şi persoane, relaţii intelectuale şi afective şi instituţionale, asumări şi dileme teoretice şi metodologice, nemulţumiri pentru că timpul scrierii tezei nu cunoaşte diviziunea public-privat dintr-o democraţie, ci are mai curând o dimensiune ‚hipertrofică’ şi invadează cam tot." - Oana Băluţă

“Cartea Oanei Băluţă oferă analize şi proiecţii de gen a intereselor politice. Ne aflăm în faţa unei lucrări prin care feminismul românesc de generaţia a treia îşi consolidează fundamentele şi poate creşte viguros, lucid şi profund umanist.” - Mihaela Miroiu

Sursa: Editura Tritonic

Autoare: Smaranda Voicu

Femeile nu sunt întrebate ce simt în legătură cu propria sexualitate. Definiţia sexului în ultimii două mii de ani, felul în care am instituţionalizat unii pentru alţii dorinţele erotice şi emoţionale este, încă redus la un scenariu rigid, având ca eveniment central actul sexual-coitul.

Atât eu cât şi multe dintre prietenele mele mai puţin norocoase am trăit ani buni ai feminității noastre simţindu-ne vinovate de fiecare dată când nu reuşeam să avem orgasm cu câte un bărbat.

Astăzi, Declaraţia Naţiunilor Unite privind drepturile femeilor atrage atenţia peste tot în lume asupra liberului acces la informaţii despre corpul acestora precum si despre libertatea de care se bucură (sau ar trebui să, mai degrabă) în privinţa deciziilor sexuale şi reproductive.

Dar noi de unde să ne luăm informaţii valide, corecte, verificate, prietenoase la adresa femeilor şi ale nevoilor lor? Din revistele glossy despre femei care-ţi dau 10 trucuri despre cum să-l faci pe EL fericit? Dar ce-o face pe ea EA fericită? Vă garantez că nu găsiţi aşa ceva, cu atât mai puţin în revistele pentru bărbaţi.

Încă există mitul conform căruia femeile au orgasm intern şi extern pe toate gardurile, drumurile şi-n toate revistele pentru femei.

Autoare: Cristina Dumitru-Călinoiu

Între femeie însărcinată şi corp însărcinat. Discurs medical

Cercetătorii din sfera ştiinţelor sociale menţionează în unele lucrări că societăţile vestice apreciază şi promovează corpul slab, suplu, zvelt, lipsit de zone moi sau care atârnă, ca ideal de frumuseţe corporală (Bordo, 1995; Young, 1984; Duncombe et al, 2008). În plus, Bordo (1995) discută despre presiunea alinierii propriului corp în rând cu un tip iluzoriu de feminitate în termeni de „corp docil”, disciplinat prin diete, machiaj şi modă şi care trezeşte, în final, sentimente de insuficienţă şi senzaţia că niciodată nu e de ajuns. Această idee lucrează în baza următoarei inducţii: femeile se conformează presiunii sociale şi încearcă să se aproprie de idealul de frumuseţe corporal al societăţii în care trăiesc[1].

Pe lângă discursul privitor la presiunea dobândirii corpului perfect, un alt discurs este acela în cadrul căruia se discută despre funcţia reproducătoare a corpului femeii. Unele autoare (Letherby, 1994; Battersby, 1998) susţin că, datorită acestui potenţial reproducător, asupra unei femei sănătoase aflată într-o relaţie heterosexuală fericită este exercitată constrângerea socială de a face copii (apud Sevón, 2005).

Femeia tânără care trăieşte într-o societate vestică care preţuieşte un anumit tip de ideal corporal este în permanentă însoţită de imagini[2] care îi indică modul în care ar trebui să arate sau spre ce ar trebui să tindă. În acelaşi timp, prin observaţiile pe care le face şi datorită discuţiilor la care participă aceasta realizează că un copil este privit ca încununarea vieţii de familie şi una din principalele funcţii pe care le are de-a lungul vieţii. Presiunea celor apropiaţi este atât de mare încât o autoare a notat că „în cazul unei femei, lipsa copiilor poate fi un indicator al lipsei de feminitate” (Sevón, 2005: 462). Aşadar, femeia sănătoasă din punct de vedere reproductiv se regăseşte într-o poziţie decizională care priveşte momentul potrivit la a renunţa urmărirea unui ideal corporal pentru a intra într-o perioadă în care „corpurile femeilor sunt (...) preţuite datorită potenţialului lor reproducător” (Sharp, 2000: 295).

Perioada sarcinii implică transformări corporale[3] care îndepărtează corpul femeii de idealul de frumuseţe propus, prezentând-o pe aceasta ca fiind în acelaşi timp feminină, dar neatrăgătoare, fertilă, dar asexuală. În cadrul unei cercetări realizate în Marea Britanie de către Johnson et al (2004) unele femei însărcinate intervievate s-au referit la corpurile lor ca fiind grase şi mai puţin atrăgătoare. Vedem că, deşi corpul însărcinat este valorizat ca reprezentând esenţa feminităţii el este, deopotrivă, privit ca fiind foarte departe de corpul feminin tonifiat (Dworkin şi Wachs, 2004).

Incepand cu 24 mai, cinefilii romani au ocazia sa vizioneze cel mai nou film al regizoarei Margarethe Von Trotta, "Hannah Arendt", o poveste extrem de interesanta din viata unei femei care a socat lumea cu originalitatea sa.

Barabara Sukowa o interpreteaza pe Hannah Arendt, teoriticiana germana care indrazneste sa scrie liber despre Holocaust in termeni de care nimeni nu a mai auzit, fapt pentru care apar consecinte aprige. Cand aceasta aude ca Serviciile Secrete Israeliene l-au rapit pe Adolf Eichmann in Buenos Aires si l-au dus in Ierusalim, ea este determinata sa raporteze procesul pentru prestigioasa revista The New Yorker. Hannah asista la judecata unui criminal care a fost acuzat de exterminarea a 6 milioane de evrei.

Mai multe informatii si pe Cinemagia.ro

Sursa: Ziare.com.

Autoare: Daniela Cosma

Master Politici, Gen şi Minorităţi, an I, SNSPA

În articolul de faţă voi aborda unul dintre cele mai importante aspecte legate de viaţa privată a indivizilor-familia, în raport cu discursul religios ortodox recent.

În opinia lui Stelian Gambos, consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României: „Biserica Ortodoxă nu şi-a schimbat şi nu îşi va schimba vreodată viziunea asupra familiei”[1]. Care este această viziune care nu se va schimba vreodată? Pentru a răspunde la această întrebare mă voi referi în cele ce urmează la două aspecte ale discursului religios ortodox.

[…] Aşadar, bărbaţii sunt datori să‑şi iubească femeile, ca pe înseşi trupurile lor. Cel ce‑şi iubeşte femeia, pe sine se iubeşte.” În această ultimă frază găsim şi sensul unei exprimări foarte cunoscute, pe care o întâlnim în acelaşi text al slujbei: „De aceea, va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va alipi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup. […] Astfel şi voi, fiecare aşa să‑şi iubească femeia ca pe sine însuşi; iar femeia să se teamă de bărbat.”[3]Primul dintre acestea ţine de unul dintre textele de baza în ceea ce priveşte relaţiile de gen şi cele de familie în viziunea Bisericii ortodoxe: textul slujbei cununiei. „Cel ce din început ai zidit pe om şi l‑ai pus pe dânsul ca pe un stăpân al făpturii şi ai zis: nu este bine să fie omul singur pe pământ; să‑i facem lui ajutor dintr‑însul; şi luând una din coastele lui, i‑ai zidit femeie, pe care văzând‑o Adam a zis: «iată acum os din oasele mele şi trup din trupul meu; aceasta se va numi femeie, căci din bărbatul său s‑a luat ea.[2]”  Astfel, unul dintre fragmentele cheie se referă la aspectul creării femeii din bărbat şi pentru bărbat, ca ajutor al acestuia. Pornind de la acest fapt al creării femeii pentru omul-bărbat, textul continuă cu menţionarea îndatoririlor celor doi soţi, exprimate printr-un raport de subordonare: „Femeile să se supună bărbaţilor lor ca Domnului, pentru că bărbatul este cap femeii, precum şi Hristos este cap Bisericii. […] Căci precum Biserica se supune lui Hristos, aşa şi femeile bărbaţilor lor, întru toate.

La întrebarea al cui este acel trup rezultat din alipirea „omului la femeia sa”, răspunsul este: al barbatului, cel care îl va iubi ca pe sine însuşi, pentru că este de fapt sine însuşi. Femeia îi datorează în schimb bărbatului supunere şi nu se menţionează că trebuie să-l iubească sau că iubirea faţă de el este iubirea faţă de propria ei persoană. Din supunerea şi teama pe care femeia trebuie să le simtă faţă de soţul său rezultă, în cuvintele feministei Mary Daly faptul că „the husband dominating his wife represents God „himself”[4].

Direcţionează 2% din impozitul tău către Asociaţia FRONT.

Completează formularul ataşat şi trimite-l către administraţia financiară de care aparţii, până cel târziu 25 mai, data poştei.

Multumim!

CUPRINS

POLITICĂ - ADMINISTRAŢIE

• Femeile din MAI au la dispoziţie o linie telefonică pentru sesizarea faptelor de discriminare
• MAI a înfiinţat o linie telefonică pentru sesizarea oricăror acte de discriminare asupra personalului din minister
• Ministrul Muncii, îndemn pentru femeile liberale: Nu te duce în faţa unui bărbat cu o fustă din care ţi se văd chiloţii şi cu un decolteu până la buric
• Femeile social-democrate pun umărul la consolidarea familiei
• Femei pesediste din 10 judeţe s-au întâlnit la Valea Măriei

EDUCAŢIE

• MEN: România a întreprins deja măsurile menite să întărească dimensiunea socială a învăţământului superior

ARMATĂ

• Patru militari români, printre care și o femeie, răniți în Afganistan

SOCIAL

• Francez trimis în judecată, după ce ar fi cumpărat cu 100.000 de euro o fată din Bihor
• Retea de prostitutie cu tinere romance destructurata la Ulm

CULTURĂ - ARTĂ

• Filmul Hannah Arendt, in cinematografe de pe 24 mai

Attachments:

Declaratia_230_pentru_2_la_suta_FRONT (1).pdf	[ ]
REVISTA PRESEI 13-19 mai 2013.doc	[ ]

Autoare: Roxana Petre

Over the past hundred years, the image and the statute of the woman got through multiple changes. Therefore, women gained the right to vote, to join the workforce, to become financially independent, to control their own bodies, and to choose the kind of life they want to lead. The woman of twenty-first century is modern, capable of competing with men in every sector of everyday life. But modernity comes with a price. In order to be independent, the modern woman has detached herself from emotions, allowing more interest in the professional life than personal, emotional life...

Attachments:

Roxana Petre -The image of modern woman in Sex and the City.pdf

[ ]

În perioada 16-17 mai 2013, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative organizează conferinţa internaţională Democratization through Social Activism: Gender and Environmental Issues in Post-Communist Societies.

Din cuprins:

• Borbely anunţă că UDMR va avea, cu întârziere, o organizaţie de femei
• Videoclipul hitului statiunii Mamaia este gata! Primarul Mazare apare in chip de salvamar alaturi de Cabron, Alex Velea si zeci de fete
• România oferă mamelor condiţii mai proaste ca Libia, Kuweit şi Bosnia
• Muncitoare de la Calafat, din nou la spital
• România rămâne principala sursă de sclavi şi prostituate a Europei - radio din Germania
• În salon cu pisica, la maternitate. Ce condiții sunt în unele spitale din România
• Alegeri în Pakistan. Cum a evoluat statutul social al femeilor-politician într-o ţară musulmană ultraconservatoare
• SUA. Trei femei dispărute de un deceniu, găsite în viaţă.

Pe larg in documentul atasat.

Attachments:

REVISTA PRESEI 6-12 mai 2013.doc

[ ]

Autor: Dan - Ioan Dobre

În ianuarie 2012, un eveniment aparent mărut, umilirea publică a celui care a pus bazele SMURD, Raed Arafet, de către Preşedinte în timpul unei emisiuni televizate în care Arafat critica tentativa de privatizare a sistemului medical de urgenţă; a stârnit un val de proteste spontane[1]. Iniţial, protestele erau coagulate în jurul solidarităţii faţă de demiterea şi umilirea lui Arafat, pe parcurs compoziţia socială a început să se diversifice (pensionari, monarhişti, suporteri de fotbal, activişti de mediu, militanţi de stânga şi activiste feministe) (C. Stoica şi V. Mihăilescu, 2012). Această lucrare îşi propune să se concentreze asupra ultimei categorii, incluzând aici şi persoane care nu urmăresc sau nu se identifică în mod explicit cu o tematică feministă dar care vorbesc despre probleme specifice femeilor. Nu vom urmări evoluţia integrală a protestelor din iarnă ci ne vom concentra pe acele evenimente sau sloganuri care au legătură cu problema studiată[2].

Încă din primele zile ale protestelor au participat numeroase femei, multe având mesaje clare. Acestea îşi doresc reprezentare reală la nivel politic. Organizaţiile feministe, Centrul FILIA şi FRONT, au participat la acţiunile din Piaţa Universităţii şi au fost cele care şi-au asumat, prin activistele din cadrul lor, sloganuri şi mesaje feministe. Alice Iancu afirmă: „Am venit să protestez fiindcă interesele femeilor nu sunt reprezentate. Cred că reprezint interesele femeilor pentru că măsurile guvernului au afectat sectoarele feminizate precum sănătatea şi educaţia. În timp ce MAI are bani, femeile mor bătute în casă, Agenţia naţională pentru protecţia familiei a fost desfiinţată... Avem bani pentru foarte multe. Pentru grădiniţe nu, pentru măsuri împotriva violenţei asupra femeilor nu; pentru sectoarele unde ele muncesc nu”[3]. În aceeaşi notă, Delia Panait afirmă: „Încă o zi de proteste în Piaţa Universităţii, încă o zi în care feminismul nu se va mai lăsa invizibilizat!” şi „La proteste nu participă doar cetăţeni, ci şi cetăţence! Nu doar români, ci şi românce! Nu doar pensionari, ci şi pensionare! Nu doar studenţi, ci şi stundente! Nu doar părinţi, ci şi mame!”[4]. În mod clar, aceste principii au fost resimţite şi în piaţă. Deşi , la început, genizarea anumitor slogane (care deveneau din „Indignaţi, nu mainipulaţi” „Indignate, nu manipulate”) a provocat reacţii diverse în rândul celorlalţi protestatari, după un anumit timp sloganurile şi problemele feministe au devenit un subiect comun al Pieţei. Apogeul acestei cooperări a fost reprezentat de momentul în care suporterii galeriilor de fotbal strigau mesaje cu conţinut feminist.

Attachments:

proteste PU Dan Dobre.doc

[ ]

Asociația Surori Musulmane vă invită duminică, 19 mai 2013, între orele 11:00 și 17:00 la conferința intitulată Femeia Musulmană în România. În cadrul evenimentului asociaţia propune o discuție la o masă rotundă în vederea găsirii unor soluții concrete la situația actuală în care se află femeile musulmane în societățile europene.

Conferința va pune în discuție provocările principale și situațiile concrete cu care se confruntă femeile musulmane în societatea românească, dar și, în mod extins, în cea europeană. Femeile reprezintă baza unei societăți, deținând un rol fundamental în clădirea ei și în păstrarea relațiilor de bună înțelegere și cooperare între membrii ei.

Această conferință succede încheierea unei campanii desfășurată de asociație în vederea centralizării unor memorii scrise de femei musulmane care s-au confruntat în ultima vreme cu situații discriminatorii venite din partea unor instituții sau persoane din societatea civilă. Asociaţia aduce la cunoștință că o parte din centrele islamice din țară au răspuns pozitiv apelului său de a concentra temele predicilor de vineri pe subiectul respectării drepturilor femeilor.

Școala Doctorală “Paradigma Europeană” de la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca a lansat în luna aprilie o serie de întâlniri sub egida Universitatea pentru Societate Echitabilă.

A treia întâlnire se va desfășura în data de 13 mai, cu începere de la ora 18.00, în sala Institutului de Cercetări Europene de pe str. Em. de Martonne nr. 1, Cluj-Napoca, cu tema FEMINISM ŞI EDUCAȚIE ANTIRASISTĂ.

Invitată este Nicoleta Bițu, feministă romă, doctorandă la SNSPA și director executiv la Romano Boutique din București.

SĂNĂTATE

• Intervenția pe care medicii nu o fac în Săptămâna Patimilor. Spitalele private speculează tarife de lux
• Medicii ginecologi de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu Jiu nu fac avorturi în Săptămâna Patimilor
• În Buzău medicii nu for efectua avorturi la cerere în Săptămâna Mare
• Constanţa. Interdicţie la avorturi, în Săptămâna Mare
• Braşov. La Maternitate nu se fac avorturi în Săptămîna Mare

SOCIAL

• Calafat: Aproximativ 100 de angajate ale unei fabrici de confecţii,intoxicate cu insecticid
• Şaizeci din cele 66 de angajate de la fabrica de confecţii din Calafat aflate în spital, externate
• A cerşit în Franţa şi acum studiază la Sorbona. Povestea româncei de etnie romă ce vrea să devină magistrate

INTERNAŢIONAL

• Arabia Saudită: prima campanie împotriva violenței domestice
• Obama, de acord cu o decizie ce permite accesul la pilulele de a doua zi de la 15 ani
• SUA.Un grup catolic sfidează biserica şi hirotoneşte o femeie
• Italia: Preşedinta Camerei Deputaţilor, Laura Boldrini, denunţă ameninţările împotriva femeilor
• Barbie îşi stabileşte domiciliul la Berlin şi stârneşte controverse
• Cea mai controversată emisiune: Show-ul danez în care femei dezbrăcate sunt analizate de bărbaţi
• Scandal sexual la BBC: Un prezentator a recunoscut că a abuzat minore
• Rujul rosu, interzis insoţitoarelor de bord la Turkish Airlines

LOCAL

• Cristian Cioacă, judecat pentru uciderea soţiei sale, rămâne în arest
• O femeie a ajuns la spital cu arsuri de gradul doi după ce a vrut să se bronzeze la solar. Victima va da în judecată patronii salonului

Pe larg in documentul atasat.

Attachments:

REVISTA PRESEI 29 aprilie - 5 mai 2013.doc

[ ]

Autoare: Daniela Cosma

Afirmarea studiilor de gen ca domeniu de cercetare în ultimele patru decenii a schimbat modul în care se scrie şi se citeşte istoria epocii moderne şi nu numai. În numeroase articole şi lucrări istorici, sociologi, politologi şi filozofi au identificat rolul fundamental al genului în procesul de creare şi legitimare a statelor naţionale dar şi în cel de definire a identităţii cetăţenilor acestora. În acest context se înscrie elaborarea antitezei feminin-masculin, cu sursă în gândirea iluministă a secolului al XVIII-lea şi totodată conectarea celor două concepte, de feminitate şi masculinitate cu ideologia naţionalismului.

Identificarea şi plasarea în context a principalilor termeni care au alcătuit limbajul propriu genului, cu precădere începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se dovedesc paşi importanţi pentru o mai bună înţelegere a unui sistem de gândire coerent cu impact semnificativ asupra societăţilor Europei moderne dar şi a Statelor Unite. Argumentelor filozofilor, moraliştilor şi clericilor cu privire la ce presupunea a fi bărbat sau femeie li s-au adăugat explicaţiile şi soluţiile medicilor, transpuse ulterior în Coduri de legi. Acestea din urmă au stabilit limite clare între care exprimarea unei identităţi prestabilite de gen era posibilă.

Societatea românească de secol XIX a preluat şi integrat noua concepţie asupra unei societăţi fundamentate pe diviziunea rolurilor în funcţie de gen, un rol important în acest sens jucându-l contactul indirect cu ideile Occidentului pe filieră rusească sau austriacă într-o primă etapă. Ulterior, tinerii întorşi de la studii din capitalele Europei vor acţiona ca agenţi de transmitere a valorilor şi idealurilor burgheziei occidentale.

Conceptul modern de masculinitate a reprezentat, alături de antiteza sa, feminitatea, sursa unei imagini strandardizate, stereotipizate, uşor de transmis şi integrat într-o mentalitate colectivă. Construit cultural şi înzestrat cu o importantă miză socială, „stereotipul masculin”, aşa cum îl numeşte istoricul George L. Mosse, a cuprins trăsături fizice şi morale, comportamente, pasiuni şi ocupaţii. S-a referit totodată la modalitatea prin care toate elementele asociate cu masculinitatea trebuiau să se reflecte în organizarea socială, în felul societăţii de a se reprezenta şi identifica pe sine.

Attachments:

Barbati si masculinitate in Romania moderna-Cosma Daniela (1).doc

[ ]