Educaţie sexuală pentru tineri

Sexul vs Barza

Reclamă discriminarea

Consiliere

Dezbate pe Facebook

Home
Programul Festivalului Egalităţii de Gen, Sibiu, 19 - 21 septembrie 2014
Stiri
Tuesday, 16 September 2014 11:34

 

VINERI, 19 sept. 

11.00 Eveniment de lansare și prezentare proiecte ONG. Lansarea filmului educativ „Corpul meu îmi aparține!”. Degustare de brioșe emancipate (Librăria Habitus)

12.00 Atelier „Hipersexualizarea în mass-media” (Librăria Habitus)

14.00 Șezătoare de pictat tricouri feministe(cort festival Piața Mică)  

17.00 Harta interactivă a discriminărilor urbane (cort festival Piaţa Mică)

20.00 Concert Lipicioșii (Bohemian Flow)

 

SÂMBĂTĂ, 20 sept.

11.00 Alege-ţi cuvintele! (Piaţa Mare)

11.00 Biblioteca vie și degustare de brioșe emancipate (Librăria Habitus)

14.00 Adevărat și fals despre femei și barbati. Atelier de zdruncinat mituri (Librăria Habitus)

19.00 Proiecție teatru invizibil şi Beat Bukovski  (Bicicleta Pub)

 

DUMINICĂ, 21 sept.

10.30 Marșul ciclist al egalității de gen (start în Piaţa Mică)

13.00 Gender Treasure Hunt – concurs (start în Piaţa Mică - Librăria Habitus)

14.00 Sexul vs. barza - educație sexuală pentru tineri. Proiecție filme si dezbatere.

18.00 Proiecția filmului Happy, Happy/Cumplit de fericită și dezbatere (Librăria Habitus)

 

ACTIVITĂȚI PERMANENTE LA CORTUL FESTIVALULUI (Piața Mică)

Făbricuța de brioșe emancipate

„Cui i-e frică de feminism?”- chestionar de testare a prejudecăților

„Cum ar trebui să se întâmple educația sexuală?”- chestionar pentru tineri și părinți

„Dă-ne o limitare, ia o permisiune” – joc pentru fete și băieți

Femei celebre - Expoziție

 

Detalii despre eveniment pe www.aleg-romania.eu și Facebook https://www.facebook.com/festivalulegalitatiidegen

Proiect finantat prin Granturile SEE 2009-2014, in cadrul Fondului ONG in Romania.

Pentru informatii oficiale despre granturile SEE si norvegiene accesati www.eeagrants.org

 
Festivalul Egalităţii de Gen, Sibiu 19-21 sept. 2014
Stiri
Tuesday, 16 September 2014 10:21


Tu dai tonul la egalitate!

 

 

Sub sloganul  „Tu dai tonul la egalitate”, în perioada 19 – 21 septembrie se va desfăşura la Sibiu o nouă ediţie a Festivalului Egalităţii de Gen. Evenimentul cuprinde proiecţii de film, teatru invizibil, biblioteca vie şi alte activităţi inedite care au drept scop schimbarea prejudecăţilor şi stereotipurilor despre femei şi bărbaţi. Festivalul este organizat de Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen - A.L.E.G. din Sibiu împreună cu partenerii din cadrul Coaliţiei pentru Egalitate de Gen:  Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Societatea de Analize Feministe AnA, Asociaţia E-Romnja şi Asociaţia Front.

  

 

De ce un Festival al Egalităţii de Gen?

Sibiul este cunoscut ca un oraş al festivalurilor. Dacă majoritatea festivalurilor au un rol cultural sau comercial, Festivalul Egalităţii de Gen este singurul festival cu rol educativ, ce prmovează schimbarea socială. Scopul principal este formarea de noi atitudini şi comportamente, în special în rândul tinerilor, activităţile sunt bazate pe metodele educaţiei non-formale iar intrarea la evenmente este gratuită.

 

Festivalul Egalităţii de Gen este o campanie de conştientizare organizată anual de A.L.E.G. care atrage atenţia că violenţa împotriva femeilor este favorizată de prejudecăți şi stereotipuri. Ce ar spune un extraterestru despre pământence dacă şi-ar forma imaginea despre femei din  reviste, reclame sau ştirile TV? “Idealul lor în viaţă este să scoată petele din cămăşi şi şosete. Cele mai multe au sub 35 de ani şi nu pot să mănânce o ciocolată fără să se dezbrace. Unele sunt răsfirate mai mult de decor printre costumele masculine din parlament şi guvern. După 35 de ani sunt grase şi locuiesc la bloc.” Iar despre bărbaţi: „Majoritatea sunt politicieni, fotbalişti sau infractori. Restul au chelie, burtă şi nu fac nimic toată ziua decât să bea bere şi să comande femeilor ce să gătească.”

 

Din păcate, aceste imagini, repetate zi de zi, ajung să ne influențeze chiar şi pe noi, pământenii. Stereotipurile se agaţă de noi fără să ne dăm seama. Ajungem să privim lumea prin lentile ponosite, care nu sunt neaparat ale noastre, dar prin care violenţa şi discriminarea ne par normale. Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen, A.L.E.G. şi partenerii săi din proiectul Coalitţia pentru Egalitate de Gen cheamă tinerii să dea tonul la egalitate şi să schimbe aceste percepţii în cadrul Festivalul Egalității de Gen, arătând că există şi o altă Femeie şi un alt Bărbat, care ies din tipare şi pot interacţiona de la egal la egal.

 

Pentru ca participanții la festival să poată să dea tonul la egalitate, voluntarii A.L.E.G. s-au gândit să îi ajute prin Brioşele Emancipate, nişte prietene dulci cu mesaje piperate, care aduc o perspectivă dublă, feminină şi masculină, asupra lumii şi te ajută să recunoşti mai bine inegalităţile:  „Nu trebuie să fii împotriva bărbaţilor ca să fii pentru femei”, „A-i spune unei femei ce nu poate să facă înseamnă să-i spui ce are voie să facă”. Brioşele vor insoţi activităţile din festival, iar sibienii care le gustă sunt invitaţi să facă donaţii pentru Centrul de Consiliere pentru Victimele Violenţei de la A.L.E.G.


 Iată ce activităţi inedite oferă anul acesta festivalul:

 

Biblioteca Vie (Librăria Habitus, 20 septembrie ora 11)

De când nu ai mai citit o carte? Dar un om? La Biblioteca Vie, cărţile sunt oameni pe care îi poţi împrumuta. Fiecare carte vie spune o poveste care te poate ajuta vezi lumea cu alţi ochi. Cei şi cele care vor să îşi confrunte prejudecățile despre pușcăriași ar trebui să împrumute cartea Povestea unei recidiviste – Atunci când pedeapsa este pușcăria, întruchipată de Mihaela Săsărman, de la organizația Transcena care lucrează de peste 20 de ani în penitenciarele din România. Dacă credeţi că toţi directorii au burtă, sunt plini de ei şi au peste 40 de ani, vă recomandăm cartea lui Adrian Tibu, noul director al Teatrului pentru Copii şi Tineret „Gong” din Sibiu, O staţie de tren. Dacă credeţi că victimele violenţei nu pot fi ajutate pentru că ele mereu se întorc la partenerul abuziv, împrumutați Povestea unei Supraviețuitoare - Eleonora Pokola. Peste 12 cărţi aşteaptă să fie lecturate într-o conversaţie informală, de circa 20 de minute. Între două cărţi te poti delecta cu proiecţii de filme ale regizoarei Camelia Popa, carte vie şi ea în biblioteca noastră.

 

Proiecţie de teatru invizibil (Bicicleta Pub, 20 septembrie, ora 19.00)

Cu sprijinul Tursib S.A. si Mojo By Our Coffee Shop, A.L.E.G. a realizat începând din luna august filmări cu camera ascunsă pentru a surprinde reacţiile sibienilor la situaţii de violenţă jucate de actori profesionişti, dar pe care publicul le-a perceput ca situaţii reale. Teatrul invizibil este o formă de teatru social în care publicul nu este dinainte avertizat că are loc o piesă de teatru şi află acest lucru doar la sfârşit. În autobuzele Tursib s-au filmat două situaţii de hărţuire (o fată acostată de un bărbat şi un băiat hărţuit de două fete). La Mojo, s-a înscenat o situaţie de violenţă în cuplu. Sibienii au avut reacţii foarte diverse, de la ignorare la implicare în sprijinul victimei. Invităm publicul să vedem împreuna filmările şi să le discutăm. Scopul acestei acţiuni este să arătăm că violenţa este o chestiune publică ce ne priveşte pe toţi.


 


 

Filme (Librăria Habitus, 19 septembrie ora 11, 21 septembrie ora 18.00)


 

Corpul meu îmi aparţine! este un film ce va putea fi vizionat în premieră, produs de A.L.E.G. în cadrul proiectului „Corpul meu îmi aparţine – violenţa sexuală în rândul tinerilor, conştientizare şi centru de consiliere” finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014 în cadrul Fondului ONG România. În următoarele 10 luni, filmul va fi punctul central al unei caravane educative în scoli din judeţele Sibiu şi Mureş , scopul fiind ca adolescenţii să înveţe să recunoască situaţiile abuzive şi modalităţi de a ieşi din situaţie sau de a oferi suport cuiva aflat la nevoie. Regia este asigurată de Camelia Popa, filmările şi montajul de Ionuţ Vişan.


 

Filmul Hapy Hapy/Cumplit de fericită din arhiva Transilvania Film Festival este un film despre visul de fericire în familie şi diferenţele între vis şi realitate.

 

Harta interactivă a discriminărilor urbane (cort festival Piaţa Mică, 19 septembrie ora 17.00)


 

Partenerii noștri din Coaliţia pentru Egalitate de Gen, de la organizaţia AnA din Bucureşti, lansează sibienilor întrebarea: unde în Sibiu te-ai simţit vreodată discriminat/ă pentru că eşti femeie sau bărbat? Pe o hartă uriaşă a Sibiului trecătorii vor putea marca instituţiile sau locurile unde au avut experienţe de discriminare şi ne vor putea împărtăşi istorioara pe bileţele care se vor constitui într-o legendă a hărţii discriminărilor urbane. La final, fotografia hărţii cu legenda ei va fi făcută publică şi transmisă către Primărie şi alte instituţii abilitate pentru a rezolva o parte din problemele semnalate.

 

 

Consultă PROGRAMUL COMPLET AL FESTIVALULUI.

 

Parteneri locali ai Festivalului Egalităţii de Gen 2014: Librăria Habitus, Lipicioşii, Transilvaiania Film, Bicicleta Pub, Campania Sibiul Vesel, Gratuitor, Sibiu 100%, Zile şi Nopţi, Trans Agape, Simpa. În 2015, partenerii de proiect vor replica la Bucureşti Festivalul Egalităţii de Gen de la Sibiu.

 

Anul acesta Festivalul Egalităţii de Gen este organizat de A.L.E.G. la Sibiu în cadrul proiectului Coaliţia pentru Egalitate de Gen finanţat prin Granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România. Valoarea totală a proiectului: 74.250 Euro. Durata: 18 luni. Promotor proiect: Centrul Parteneriat pentru Egalitate, parteneri: A.L.E.G., Asociaţia Front, Societatea pentru Analize Feministe AnA şi E-Romnja. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org” .

 

 

 
Cat de dificil este sa fii femeie in Bucuresti?
Activitati de promovare
Tuesday, 05 August 2014 10:14

Un articol de Alina Barza

 

Eram constienta de faptul ca femeile sunt puse foarte des in fata situatiilor neplacute, cum ar fi hartuirea sau agresarea, fie ea verbala sau fizica, dar am avut o surpriza foarte neplacuta cand, intrebandu-mi cateva prietene daca au avut parte de astfel de experiente toate au raspuns afirmativ. Toate au fost hartuite o data, sau chiar de mai multe ori, unele ajungand chiar sa se teama sa iasa singure din casa. Am adunat aici o parte din experientele noastre neplacute.

Raspunsul Mihaelei a fost, initial, ca nici nu stie cu ce sa inceapa si ca a intampinat prea multe situatii in care s-a simtit hartuita.

„Eram in autobuz (zona Piata Rahova) si am trecut pe langa un barbat, pe la vreo 40 de ani. S-a uitat la mine si m-a intrebat daca mi-am uitat tatele acasa. A fost chiar scarbos si penibil. Nu i-am zis nimic, m-am uitat urat la el si m-am indepartat. Altadata, tot in autobuz, eram imbracata in rochie si un barbat destul de in varsta mi-a bagat mana sub rochie. Pe moment am fost surprinsa, nu am avut nicio reactie.

Cel mai ciudat a fost cand, intr-o seara, ora 22-23, in zona Piata Sudului eram cu niste prieteni cu masina si asteptam pe cineva. Am iesit putin din masina si a oprit o alta masina langa mine cu un barbat care m-a intrebat „Cat iei?” sau ceva de genul asta. Abia dupa ce a plecat mi-am dat seama ca a crezut ca sunt prostituata.”

Simona a fost hartuita de atat de multe ori incat a ajuns sa nu mai iasa din casa dupa ce se intuneca. Ii este frica ca, intr-o zi, nu va mai fi vorba doar de cuvinte si ca va pati ceva mai grav.

 
6% dintre femeile din România au fost victimele unei agresiuni sexuale
Proiecte FRONT
Monday, 28 July 2014 23:04

Comunicat de presa 

  • Prima întâlnire a reţelei „Rupem tăcerea despre violența sexuală” 

Studiul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), “Violența împotriva femeilor: în fiecare zi și în orice loc” arată că 6% dintre femeile din România au fost la un moment dat victimele unei agresiuni sexuale. Rezultatul anchetei FRA este cu atât mai îngrijorător cu cât numărul de cazuri de agresiuni sexuale și violuri raportate către autorități nu depășește 1500 de cazuri anual.  Diferența dintre ceea ce ajunge în statisticile poliției și viața de zi cu zi a femeilor unde hărțuirile și agresiunile sexuale se apropie de cotidian, este învăluită în tăcere și acoperită de tabu-uri, prejudecăți și teamă.

Reţeaua de ONG-uri „Rupem tăcerea despre violența sexuală”  își propune să introducă pe agenda publică problema violenței sexuale, a drepturilor victimelor unor astfel de infracțiuni, a lipsurilor existente la nivel legislativ și la nivelul autorităților care intră în contact direct cu victimele. Aceste lipsuri afectează  atât pedepsirea agresorilor cât și recuperarea victimelor și limitează dezvoltarea unor servicii specializate de asistență pentru supraviețuitoarele/rii violenței de natură sexuală.

Pentru a promova în spațiul public mesaje și poziții comune rețeaua „Rupem tăcerea despre violența sexuală” se întâlnește lunar într-o serie de întâlniri tematice deschise și altor organizații neguvernamentale ce lucrează cu beneficiari cu risc de victimizare.

În cadrul primei întâlniri de lucru a rețelei, întâlnire ce a avut loc în 24 iulie 2014, reprezentanţii ONG-urilor din cadrul reţelei au concluzionat că este necesară modificarea Legii violenţei în familie (L217/2003) în aşa fel încât să facă referire la toate formele de violenţă asupra femeilor. Propunerea lor este să se facă o adaptare a acestei legi la prevederile Convenţiei Consiliului Europei pentru prevenire şi combatere a violenţei împotriva femeilor şi a violenţei în familie (Convenţia de la Istanbul), semnată de guvernul României de curând.

Tot în cadrul întâlnirii de joi,  Maria Stoleru de la Asociaţia Artemis a subliniat pericolul ca victima să fie retraumatizată prin procedurile medicale, poliţieneşti şi judiciare atunci când cei care intră în contact cu ea nu ţin cont de dificultăţile cu care aceasta se confruntă. „Când nevoile victimei unui viol nu sunt îndeplinite tocmai de oamenii la care apelează pentru ajutor, efectele pot fi destul de devastatoare. Reconstruirea unei forme de încredere, chiar dacă aceasta este minimă, este sarcina principală pentru recuperarea după traumă”, a arătat Maria Stoleru.

 

O a treia temă a vizat violenţa sexuală în comunitatea romă. Anca Tănase de la asociaţia E-Romnja a ţinut să sublinieze faptul că este împământenită în societate prejudecata că violenţa sexuală ar fi răspândită cu precădere în rândul săracilor şi al romilor, ignorându-se faptul că violenţa sexuală nu ţine cont de etnie, religie, educaţie, statut socio-economic etc. O strategie de combatere a violenţei sexuale în comunităţile de romi trebuie să ţină cont de anumiţi factori: brutalitatea poliţiei, atitudinile rasiste în relaţia cu autorităţile locale şi centrale şi discriminarea romilor în accesarea serviciilor medicale şi sociale.

Rețeaua informală “Rupem tăcerea despre violența sexuală” este formată din  următoarele organizații: Asociația Transcena, Institutul Est European pentru Sănătatea Reproducerii, Asociația Front, Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE), Asociația E-Romnja, Asociația Filia, Societatea de Analize Feministe Ana, Asociația Artemis, coordonator Asociația A.L.E.G, colaborator Fundația Sensiblu.

Activitățile rețelei „Rupem tăcerea despre violența sexuală”  fac parte din proiectul “Rupem tăcerea despre violența sexuală: întărirea capacității ONG-urilor de a integra violența sexuală pe agenda publică”, valoarea totală a proiectului este de 43,409 Euro,iar perioada de implementare este 15 Mai 2014- 15 Mai 2015.

Proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România.Pentru informatii oficiale despre granturile SEE si norvegiene vizitati www.eeagrants.org

Persoane de contact:

Irina Costache ( This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it ; telefon:0721213696)

Tudorina Mihai (telefon: 0741 731 424)

 
Balaurul nevăzut cu 7 capete: Feţele discriminării urbane a femeilor
Activitati de promovare
Tuesday, 15 July 2014 21:38

Ştiu… Străzile ne sunt familiare. Tot ce este în jurul nostru creează un decor obişnuit care nu ridică neaparat întrebări. Poate că uneori ne agasează traficul, poate griul din jur,  dar nu ne punem prea multe întrebări în privinţa unor aspecte  ce ni se par “obişnuite”. Mereu ne deplasăm grăbit şi deşi sunt lucruri care ne dor, ajungem să le acceptăm ca fiind un decor firesc.

Oraşul este de fapt, la rândul său, o oglindă a ideologiilor dominante ale societăţii. La tot pasul în Bucureşti poţi găsi semne ale discriminării pe care le suferă femeile în spaţiul public cât şi în spaţiul privat. Nu trebuie decât să îţi deschizi puţin capacităţile de observaţie. Sunt de fapt acele lucruri care ne agasează şi ne influenţează în fiecare zi, în mod sub-conştient, dar pe care nu prea ştim cum să le numim şi să le dăm expresie verbală. Sunt capetele acestui balaur cu 7 capete nevăzut, pe care il acceptăm tacit, în convieţuire, în ciuda răului pe care îl provoacă în vieţile noastre.

Bucureştiul este un oraş incomod pentru femei, în toate aspectele de zi cu zi ale vieţii urbane – de la hărţuirea stradală, la străzile greu accesibile în cazul unei deplasări cu un cărucior şi copii, sau imaginile publicitare imense care promovează obsesiv un standard al frumuseţii inaccesibile; de asemenea, corpurile femeilor sunt promovate ca o marfă în multe feluri în acest oraş şi totul se manifestă într-o acceptare oarbă…

 

BUCUREŞTIUL  - O cultură urbană în care femeile şi nevoile lor specifice sunt refuzate

 

Mai mult decât atât, femeile sunt absente din cultura istorică a Capitalei şi dacă ai puţină atenţie, poţi să descifrezi limbajul "balaurului": Te-ai întrebat vreodata de ce marile bulevarde din Bucureşti nu au nume de femei? Să fie oare adevărat că femeile nu există? Nu sunt importante sau poate n-au existat nici în trecut, în istorie!?  De ce în arta urbană nu prea vezi reprezentări ale feminităţii? Uită-te în jurul tau… De fapt vezi în fiecare zi femei grăbite spre serviciu, femei care vând levănţică la metrou, mame, doici, bătrâne cochete sau bunici care îşi ţin nepoţii de mână, tinere în grupuleţe gălăgioase. Le vezi peste tot în jur. Sunt femei care prin existenţa lor scriu prezentul şi istoria iar ele au fost dintotdeauna, marcând în toate felurile, fară să le fie în vreun fel consemnată importanţa. Sub impactul ideologiei patriarhale dominante, oraşul le refuză femeilor, cu o obstinaţie balaurică, dreptul de a trăi în siguranţă şi comoditate şi de a fi considerate, la rândul lor, importante. Ideologia se manifestă în moduri subtile – aceasta este o cultură urbană în care femeile şi nevoile lor specifice sunt refuzate.

 

 
AnA cauta voluntari!
Activitati de promovare
Wednesday, 09 July 2014 18:56

Societatea de Analize Feministe AnA cauta 4 voluntari pentru proiectul "Discriminari urbane. Program de cetatenie activa sensibil la gen", finantat prin granturile SEE 2009 - 2014 in cadrul fondurilor ONG in Romania. Voluntarii vor fi implicati, in perioada 1 august 2014 - 30 ianuarie 2015, in activitati de cercetare si de organizare a unor evenimente (conferinte, actiuni publice).

Cerinte: cunostinte de baza privind cercetarea de teren, cunostinte de baza SPSS, abilitati organizatorice si de comunicare.

La sfarsitul perioadei, voluntarii vor primi certificate de voluntariat, iar activitatea lor va putea fi recunoscuta ca experienta profesionala.

Persoanele interesate pot gasi o descriere a proiectului la http://www.feminism-romania.ro/proiecte-front/1197-despre-discriminri-urbane-la-femei-pe-mtsari.html si pot trimite CV-ul in limba romana la This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it , pana la data de 20 iulie 2014.

Vor fi anuntate doar persoanele selectate.

 
Așa arată tricoul unui tată feminist!
Foto
Friday, 20 June 2014 18:39

Fotografia tricoului unui tată feminist a devenit, de duminică încoace, viral pe Tumblr, unde a primit peste 196.000 de like-uri și share-uri.

Tații din Romania care vor să-și comande un asemenea tricou, o pot face pe http://www.zazzle.com/rules_for_dating_my_daughter_tee_shirts-235471545341127254

Sursa: https://shine.yahoo.com

 
Harta agresiunii stradale din Bucureşti: Ce păţesc femeile pe stradă?
Activitati de promovare
Tuesday, 17 June 2014 22:11

“Ai fost pipăită?

Ai fost hărţuită?

Ai fost agresată?... etc.”

Festivalul urban Femei pe Mătăsari 2014:  La standul proiectului Discriminări Urbane. Proiect de cetăţenie activă sensibil la gen, demarat de către Societatea de Analize Feministe AnA, în parteneriat cu Asociaţia Front, trecătoarele au fost rugate să marcheze pe o hartă a Bucureştiului, locul unde NU se simt in siguranţă!

“Nu am putea sa marcăm toată harta?!”, au răspuns cateva dintre interlocutoarele noastre. De asemenea, multe au fost dispuse să ne povestească, anonim (dar asumat), experienţele lor.

harta discriminarilor urbane

Proiectul propune implicarea directă a locuitoarelor şi locuitorilor din Bucureşti cu privire la multiplele forme de agresiune şi discriminare pe care le suferă aici. Dorinţa de a afirma public că în diverse locuri din Capitală se simt în nesiguranţă, marcând pe o hartă locul unde li s-a întâmplat ceva, sau faptul că le este teamă, este un prim gest din aria cetăţeniei active, către care au fost deschise interlocutoarele noastre, ce au trecut pe la standul Discriminări Urbane, de la Femei pe Mătăsari.

Iată ce tip de experienţe au femeile din Bucureşti:

  • “În zona Iancului, mai exact str. Aleea Măgura Vulturului, am fost urmărită dimineața, la ora 7.30, de un individ în timp ce vroiam să ajung la mașină și să merg la muncă. Acest individ m-a atacat pe la spate și a început să mă pipăie în zonele intime. Totul s-a întâmplat în 2 minute, dar care m-au marcat și au fost suficiente cât să îmi creeze teama de a ieși din casă, timp de 2 luni de zile.”
  • “Chemată interviu, hărțuită, ușă încuiată. Cu anunț dat pe internet”. (Smaranda)
  • “Un tip dubios mi-a vorbit urât și m-a întrebat «dacă mă f..t fără prezervativ» și apoi a venit spre mine în parcul Tineretului, seara”.
  • “Loc: piața Matache. Am fost fluierată de vreo 3 dubioși de vreo 35 ani + avansuri murdare”.
  • “A intrat cu mine în bloc și, urcând pe scări, m-a prins din spate, de sâni. Arăta absolut prezentabil și era 9 seara, într-o vară”.
  • “Eram pe lângă parcul IOR și tot treceau băieți pe lângă noi care mă făceau pe mine și pe prietenele mele ... Nasoale cuvinte”.
  • “Un grup de copii, în vârstă de 14 anni, au avut «curajul» să mă atingă, pipăie în miezul zilei, în plină stradă! Este revoltător!!!”.
  • “Nu am avut acces cu bicicleta în IOR”.
  • “Mergeam pe stradă, un puști de vreo 11 ani, a trecut pe lângă mine și mi-a atins fundul”.
  • “Într-o seară, pe la 7, un homeless m-a păcălit și dorea să mă ducă undeva cu el ...”.
  • “În secretariatul Facultății de Matematică a Univ. din București intră un profesor universitar și întreabă (6 secretare): Ce mai fac păsăricile noastre?"
  • “Iancului – atingeri x 3 ori, Crângași – înjurături, cat-calling, Romană – atingeri și sărutări forțate, Gabroveni – atac sexual, atingeri, Universitate – sărutări forțate, Victoriei – cat-calling”.
  • “Pipăită, înjurată, urmărită câteva străzi”.
  • “În mijlocul de transport în comun (autobuz) un domn se «mângâia» lângă mine, eu fiind și ÎNSĂRCINATĂ!”.
  • “Treceam pe stradă când deodată trece în fugă un tip pe lângă mine care m-a pipăit”.
  • “Am fost «atinsă» de un individ”.
  • “Mă simt nesigură pe strada Lizeanu”.
  • “Agresată verbal”. (2 persoane)

 

Proiectul “Discriminări urbane. Program de cetăţenie activă sensibil la gen” nu se opreşte aici, pentru că vrea să răspundă unor întrebări importante cu privire la viaţa noastră în Bucureşti: “Este capitala României un oraş european, atent la problemele de incluziune, diversitate, egalitate? Este Bucureştiul un oraş sexist, homofob, transfob, rasist? Este Bucureştiul un loc sigur pentru femeile tinere sau cele mai în vârstă? Este un oraş în care a merge cu căruciorul în parc este o plăcere sau o corvoadă pentru părinţi? Se regăsesc femeile în memoria colectivă a acestui oraş? Care femei sunt reprezentate şi care nu în spaţiul urban? De ce, în Bucureşti, atât de puţine străzi poartă nume de femei?”

Proiectul are si o importantă componentă de cercetare, pe lângă implicarea activă a cetăţenilor în identificarea şi adresarea problemelor cu care ne confruntăm. Ghidul discriminărilor urbane de gen, va fi realizat pe baza  cercetării unor aspecte precum: gen şi signalectică/toponimie urbană; mesaje sexiste/misogine/instigatoare la violenţă împotriva femeilor; dreptul la exprimare publică pentru organizaţiile care apără drepturile femeilor; violenţa stradală împotriva femeilor.

Urmăreşte desfăşurarea proiectului Discriminări urbane, începând cu luna iulie 2014, pe paginile special dedicate proiectului, de pe site-urile www.anasaf.ro și www.feminism-romania.ro, care te vor direcționa către platforma on-line interactivă. De asemenea, urmăreşte şi pagina de Facebook Discriminări urbane.

 

„Discriminări urbane. Program de cetăţenie activă sensibil la gen” este un proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

 
Înscrieri la "Masterul de Politici, Gen şi Minorităţi", SNSPA, Bucureşti
Programe universitare
Tuesday, 10 June 2014 11:05

 

Masterul de Politici, Gen și Minorități, Facultatea de Științe Politice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Bucureşti
Forma: Învăţământ la zi cu frecvenţă. Durata: 2 ani (120 credite ECTS)

Înscrierea se realizează online în perioada 14 iunie -13 iulie 2014 sau 1 august – 14 septembrie 2014. 

Descriere
Masteratul de Politici, Gen şi Master Politici, Gen si Minoritatiăţi este primul de profil din Romania (înfiinţat în 1998). Are cele mai relevante şi cunoscute cercetări şi publicaţii de profil la nivel naţional. Se află în reţele europene şi americane de profil. Are o colecţie proprie de publicaţii: Studii de Gen, Editura Polirom (din anul 2000). Beneficiază de sprijinul Centrului de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen: FILIA pentru accesul la Biblioteca FILIA, centrată pe studii de gen, dar şi prin programe speciale de internship şi oportunități de dezvoltare profesională pentru masteranzi.

Masteratul de Politici, Gen si Minorități îi vizează pe cei sau pe cele care sunt interesați/interesate să înțeleagă de ce și cum se manifestă misoginismul, rasismul și șovinismul politic și cultural, cum a evoluat și cum evoluează politica dreptății de gen, de ce femeile și minoritarii au în genere mai puțină putere și mai puține resurse. Misiunea principală a masteratului este de a forma specialiști și specialiste în domeniu, dar și persoane cu capacități morale, psihologice și politice necesare recunoașterii și combaterii inechității și discriminării. 

 

Cui se adresează programul?
Acest masterat este deschis absolvenților și absolventelor de învățământ superior din orice domeniu. Programul reprezintă o bază de formare pentru urmarea unui doctorat în tematica de profil. Absolvenţii şi absolventele acestui master pot la finalul său să lucreze în domenii diverse: consiliere pe politici de nediscriminare și egalitate de șanse pentru partide, Parlament, consilii locale, experți/experte pentru instituții guvernamentale centrale și locale în probleme de nediscriminare și egalitate de șanse, experți/experte în politici de gen în educație și pe piața muncii, experți/experte pentru ONG-uri de profil, jurnaliști/jurnaliste de specialitate, activism civic și politic.


Discipline studiate
• Teorii politice feministe;
• Etică, ideologii și religii actuale;
• Drepturile omului;
• Paradigme ale minorităților;
• Minorități etnice în România;
• Educație pentru egalitate de şanse;
• Gen și reprezentare politică;
• Instituții și politici anti-discriminare;
• Cultură, gen și diversitate; 
• Politici ale dezvoltării.


Înscrierea se face exclusiv online. Candidaţii vor încărca pe site-ul de admitere un CV si o lucrare de 5-8 pagini pe o temă consonantă cu problematica programului de master la care se înscriu.

Mai multe informaţii privind condiţiile de înscriere:

http://politice.ro/admitere/masterat/informatii-generale-admitere-masterat

Persoana de contact: Lect. univ. dr. Alina Dragolea. Adresă de email adragolea[at]yahoo.com .

 

 
Campania de promovare a staţiunii Mamaia conţine imagini sexiste şi incită la hărţuire sexuală! Mai multe ONG-uri au sesizat CNCD
ONG
Thursday, 05 June 2014 13:24

 

Mai multe organizaţii nonguvernamentale asociate în cadrul Coaliţiei pentru Egalitate de Gen au depus o sesizare la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în care reclamă recent lansata campanie de promovare a staţiunii Mamaia – Mamaia Style întrucât conţine imagini cu caracter misogin şi incită la hărţuirea femeilor.

De asemenea, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin intermediul Departamentului pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, se angajează să atragă atenţia promotorilor campaniei Mamaia Style asupra faptului că materialele folosite aduc atingere imaginii şi demnităţii femeilor din România.

„Campania Mamaia Style promovează sexismul şi un tratament injust şi degradant cu privire la femei, prin sexualizare excesivă și obiectificare, iar unul din layout-urile campaniei, cel intitulat „Bird Wathcing”, incită la hărţuire sexuală şi la alte comportamente agresive (verbale, psihice, fizice) din partea bărbaţilor faţă de femei” – se arată în sesizarea depusă la CNCD.

 

Organizaţiile nonguvernamentale consideră că inclusiv declaraţia primarului Radu Mazăre, cu ocazia lansării campaniei Mamaia Style reflectă caracterul sexist, incitator la hărţuire sexuală şi la alte comportamente agresive:

 „Avem mai multe, ce putem regăsi în Mamaia: safari, valuri...(...) Domnişoarele trebuiesc vânate, sunt nişte gazele care trebuiesc vânate. Avem «Bird watching», pot veni spre zona Vadu oameni mai în etate să se uite cu binoclul după păsăretul de acolo sau mai tinerei să se uite şi ei după păsările de pe plajă”, a afirmat Radu Mazăre într-o declaraţie publică dată la sfârşitul lunii mai.

Organizaţiile nonguvernamentale au solicitat CNCD oprirea campaniei precum şi sancţionarea Consiliului Local Constanța, a primarului Radu Mazăre şi a Asociaţiei pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Litoral-Delta Dunării.

La apelul Coaliţiei pentru Egalitate de Gen, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin Departamentul pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, a anunţat că va face la rândul său demersuri pentru retragerea materialelor incriminate şi se va adresa în acest sens Asociației Litoral-Delta Dunării .

Campania Mamaia Style a fost lansată în data de 13 martie în cadrul Târgului de Turism Romexpo Bucureşti. Printre elementele campaniei se regăsesc şi 5 layouturi -  „Safari", „Bird watching", „Surfing", „Snorkeling" şi „Perfect slopes. . Campania “Mamaia Style” este finanţată din taxa de promovare colectată de la hotelieri, proprietari de cluburi, terase, restaurante, magazine şi de la proprietarii de apartamente din Mamaia. Taxa de promovare a staţiunii Mamaia, obligatorie din 2013, este cuprinsă între 100 şi 4.000 de lei pe an și este utilizată în procent de 80% de către Asociația Litoral-Delta Dunării  și în procent de 20% de către Consiliul Local Constanța Mai mult decât atât, Consiliul Local al Municipiului Constanţa a aprobat folosirea gratuită a conceptului Mamaia Style, respectiv a celor 5 layout-uri pentru imprimarea pe tricouri, şepci şi alte materiale promoţionale care se vor vinde pe litoral.

Coaliţia pentru Egalitate de Gen este formată din cinci organizaţii nonguvernamentale: Centrul Parteneriat pentru Egalitate – C.P.E., Societatea de Analize Feministe Ana, Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen – A.L.E.G., Asociaţia pentru Drepturile Femeilor Rome E-Romnja şi Asociaţia Front. 

 

 
Despre Discriminări urbane, la "Femei pe Mătăsari"
Proiecte FRONT
Wednesday, 04 June 2014 08:38

 

Discriminări urbane. Program de cetăţenie activă sensibil la gen

În perioada 6-8 iunie se desfaşoară in Bucureşti, chiar pe Strada Mătăsari, festivalul urban “Femei pe Mătăsari”, “dedicat universului feminin in toată diversitatea sa”.

În cadrul manifestării va fi prezentat şi proiectul de cetăţenie activăDiscriminări urbane”.

Dacă nu te-ai gândit niciodată, echipa proiectului „Discriminări urbane” te provoacă să îţi pui astfel de întrebari:

“Este capitala României un oraş european, atent la problemele de incluziune, diversitate, egalitate? Este Bucureştiul un oraş sexist, homofob, transfob, rasist? Este Bucureştiul un loc sigur pentru femeile tinere sau cele mai în vârstă? Este un oraş în care a merge cu căruciorul în parc este o plăcere sau o corvoadă pentru părinţi? Se regăsesc femeile în memoria colectivă a acestui oraş? Care femei sunt reprezentate şi care nu în spaţiul urban? De ce, în Bucureşti, atât de puţine străzi poartă nume de femei?”

În căutare de răspunsuri Societatea de Analize Feministe AnA, în parteneriat cu Asociaţia Front, demarează  proiectul  “Discriminări urbane. Program de cetăţenie activă sensibil la gen”.

 

 

Principalele activităţi

  • platformă online interactivă. Împreună cu cetăţenii vom identifica zone  nesigure din oraş, mesaje sexiste şi homofobe, vom elabora petiţii către autorităţi, ne vom mobiliza pentru acţiuni stradale, vom lansa concursuri.
  • ghid al discriminărilor urbane de gen, realizat pe baza  cercetării unor aspecte precum: gen şi signalectică/toponimie urbană; mesaje sexiste/misogine/instigatoare la violenţă împotriva femeilor; dreptul la exprimare publică pentru organizaţiile care apără drepturile femeilor; violenţa stradală împotriva femeilor.
  • activism stradal: acţiune de 8 Martie, flash-mob în parcul Cişmigiu, eveniment de artă urbană/graffiti despre violenţa stradală împotriva femeilor.
  • expoziţie de fotografie/artă video/instalaţii pe tema  „Discriminări urbane de gen”

Împreună putem face din București un oraș mai prietenos cu locuitorii săi!

La Femei pe Mătăsari poţi afla mai multe detalii despre proiect şi poţi sta de vorbă cu echipa.

Sau urmareste desfăşurarea proiectului Discriminări urbane începând cu luna iulie 2014, pe paginile special dedicate proiectului, de pe site-urile www.anasaf.ro și www.feminism-romania.ro, care te vor direcționa către platforma on-line interactivă.

****

„Discriminări urbane. Program de cetăţenie activă sensibil la gen” este un proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

 

*Lucrarea "Contesa" a făcut parte din programul de artă în spațiul public SPAM desfășurat în parcul Carol I din București. Autoare Ileana Oancea.

 
S-a lansat “Coaliţia pentru egalitate de gen”
Proiecte FRONT
Tuesday, 27 May 2014 12:50

 

Un grup de organizaţii nonguvernamentale active în domeniul drepturilor femeilor, femeilor rome, egalităţii de şanse şi nondiscriminării lansează Coaliţia pentru Egalitate de Gen în cadrul unui proiect finanţat prin Granturile SEE 2009-2014, gestionate de Fondul ONG în România.

Organizaţiile iniţiatoare: CPE - Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Asociaţia Front, Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen A.L.E.G, E-Romnja (Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome), Societatea de Analize Feministe AnA, au un istoric comun de colaborare în acţiuni publice pe parcursul anilor anteriori. Proiectul îşi propune să consolideze aceste colaborări într-o formulă de activitate constantă, care să crească capacitatea acestora de intervenţie şi implicare în procesul schimbărilor legislative şi de politici publice, în special în legătură cu oportunităţile de incluziune a femeilor ce aparţin unor grupuri etnice, vulnerabile sau în risc de sărăcie.

Activităţile proiectului includ organizarea Festivalului Egalităţii de Gen - două ediţii, la Bucureşti şi la Sibiu; monitorizarea subiectelor de interes pentru femei și generarea unor reacţii publice rapide la problemele identificate; formularea de propuneri de politici publice și activități pilot; iniţiative locale privind egalitatea de şanse; extinderea Coaliţiei către alte organizaţii care activează în domeniul egalităţii de gen.

La nivelul societăţii româneşti, egalitatea de gen rămâne formală şi fără urmări practice în beneficiul femeilor şi bărbaţilor. Acest proiect îşi propune să dezvolte o serie de capacităţi de lucru şi de intervenţie comună a ONG-urilor din domeniu astfel încât egalitatea de gen să ajungă tot mai substanțial pe agenda publică și să contribuie astfel la promovarea valorilor democratice și a drepturilor omului.

Proiectul “Coaliţia pentru egalitate de gen” este un proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu suma de 74.250 Euro.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

 
Habemus bebe – un spectacol–manifest despre maternitate!
Teatru
Wednesday, 30 April 2014 17:34

 

Maternitatea și implicit corpul femeii devin din ce în ce mai mult un bun public, confiscat, rând pe rând de actul medical, de interesele politice, de manipulările publicitare, de diverși autori cu pretenții mai mult sau mai puțin întemeiate la validare științifică. Toți știu cum trebuie să arate maternitatea, ce înseamnă să fii mamă, cum e mai bine sa fii mamă. Singurele voci care se fac mai puțin auzite sunt chiar cele ale mamelor, deși ele sunt trăitoarele acestor stări ale sarcinii și maternității, pentru că așa merg lucrurile într-o cultură sexistă: experiențele femeilor sunt minore, private, neimportante. Elena Vlădăreanu, autoarea textului acestui spectacol,  Robert Bălan-regizor și cele 3 actrițe, Dana Voicu, Clara Florescu și Lala Mișosniky,  demontează cu o extraordinară capacitate expresivă acest clișeu, încorporând într-un act artistic deosebit sintagma atât de cunoscută feminismului: ceea ce este personal, este politic.

Este cel mai personal şi, în acelaşi timp, cel mai politic text pe care l-am scris vreodată. Asta şi pentru că maternitatea, pe lângă toate lucrurile cunoscute sau mai puţin cunoscute, dar la care într-un fel sau altul mă aşteptam, m-a pus şi în situaţia de a mă confrunta cu limitele corpului meu şi cu statutul meu artistic (sau social, ca să nu sune atât de pretenţios). Adică, ce mai pun acum după „elena vlădăreanu,”? Mămică? E suficient pentru mine? Aş vrea mai mult? Îmi permit să fac mai mult? E drept faţă de copil ca eu să-mi folosesc timpul şi pentru altceva care să nu intre în schema alăptat-joacă-activităţi? Cum mă împac cu faptul că biroul şi laptopul şi cărţile au fost înlocuite rapid de blatul de bucătărie, aragaz şi oale? Este despre confuzie şi despre timp, despre corp şi despre identitate, despre nutriţie, hrană sănătoasă, angoasă. Despre limite. Inclusiv despre cele ale literaturii.

Pot să mai scriu poezie? Dacă scriu, de ce aş publica-o? Cum să rămână în depozit cel mai actual şi mai acut text al meu despre mine? Au ieşit trei voci. Trei femei. Vorbesc despre mine (cum altfel, că doar eu le-am scris), vorbesc despre voi.

Le mulţumesc mamelor grozave pe care le am în jur, începând chiar cu mama mea, de la care am învăţat atâtea şi care m-au inspirat enorm (Elena Vlădăreanu).

 

Spectacolul este produs de Compania Art No More, în colaborare cu WASP (Working Art Space and Production) și-l mai puteți vedea (deocamdată), pe 9 și 25 mai, la WASP, str. Ion Minulescu nr. 67-93, în incinta Fabricii Flaros (fostă Flamura Roșie).

 

 
Stolojan despre drepturile LGBT, avort şi egalitate de şanse între femei şi bărbaţi
Editoriale
Tuesday, 29 April 2014 14:52

de Tudorina Mihai

Astăzi s-a iniţiat la sediul Fundaţiei pentru o Societate Deschisă seria de întâlniri cu candidaţii la alegerile europarlamentare din 25 mai.

Invitatul dezbaterii a fost Theodor Stolojan, cap de listă a Partidului Democrat Liberal.

S-au discutat multe puncte din programul electoral al PD-L, la care Stolojan declară că a lucrat din greu timp de patru luni de zile. Mă voi referi la câteva aspecte, cu menţiunea că acestea sunt doar câteva din multitudinea de teme atinse, ce acoperă domenii vaste, de la resurse şi energie (regenerabilă, gaze de şist, gaze naturale), piaţa comună, zona euro, la libera circulaţie, migraţie, problematica romilor şi a altor grupuri vulnerabile ş.a.

foto Ioana Avădani

Înainte de a trece la cele trei teme enunţate în titlu: drepturile LGBT, dreptul la avort şi egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, trebuie spus că Stolojan este un politician remarcabil prin abilitatea cu care îşi strecoară propriile valori  – atât legate de domeniul economic, cât şi de cel social – în masa europarlamentarilor din Grupul Popularilor Europeni, în care predomină conservatorismul. Stolojan este mult mai progresist chiar şi decât unii social-democraţi români actuali şi, în ciuda faptului că a lucrat la Banca Mondială, sau poate tocmai de aceea, pentru că este un bun cunoscător al sistemului financiar şi economic din chiar interiorul unei instituţii cu greutate la nivel global, este critic faţă de politicile financiare impuse de FMI şi Comisia Europeană în România, cum ar fi liberalizarea unor pieţe, în detrimentul consumatorilor (dând ca exemplu pozitiv măsura luată de Orban în Ungaria de preluare în administrarea autorităţilor publice locale a serviciilor de apă şi canalizare). În cadrul dezbaterii a criticat deschis presiunile făcute de FMI şi CE pentru liberalizarea pieţei gazului în România. În schimb, acelaşi Stolojan este şi un susţinător al mediului de afaceri, lăsând un răspuns evaziv cu privire la exploatarea gazelor de şist. „Am fost în Pungeşti” a spus el, „oamenii de acolo nu sunt împotriva exploatării gazelor de şist, ei vor asigurări că nu vor fi afectaţi, că vor fi despăgubiţi”. A mai spus şi că energia regenerabilă trebuie să se aşeze pe baze economice, competitive.

Aceeaşi atitudine, pe alocuri diferită de cea a popularilor vest-europeni, pe altele similară, se regăseşte în temele legate de drepturile minorităţilor etnice, sexuale, drepturile reproductive şi egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

 

 
2% pentru 100% feminism!
The CMS
Saturday, 12 April 2014 14:19




 Formularul se completează şi se depune de către persoanele fizice care realizează  venituri din salarii şi asimilate acestora. Prin urmare, numai cine a fost angajat cu carte de muncă în 2013 poate redirecţiona 2% din impozitele datorate Statului către o organizaţie nonguvernamentală, utilizând formularul 230 (pentru alte tipuri de venituri obţinute în anul 2013, completaţi formularul 200 sau consultaţi pagina ANAF pentru alte formulare).

Termen limită: 25 mai 2014 (data poştei).

Formularul se depune personal sau se poate trimite prin poştă, prin scrisoare recomandată, către Administraţia Financiară unde persoana fizică îşi are domiciliul. Aici găsiţi adresele poştale ale administraţiilor judeţene de  finanţe publice: Adrese Finanţe Publice.


Instrucţiuni de completare:

Se printează formularul 230 şi se completează urmând paşii de mai jos:

Punctul I: Se completează cu datele personale. La adresă se trece adresa din buletin/cartea de identitate.

Punctul II: Nu se completează

Punctul III: Este deja completat cu datele Asociaţiei Front.  Câmpul „suma (lei)”nu este obligatoriu să fie completat.

Punctul IV: Nu se completează

 

Se semnează în partea de jos, în căsuţa „semnătură contribuabil”.

Se pune într-un plic timbrat şi se trimite prin poştă.

Atât de simplu!

Mulţumim!

Attachments:
Download this file (cerere_2 la suta FRONT.pdf)cerere_2 la suta FRONT.pdf[ ]
 
Apel la participare - Atelierele "Sprijin după viol": Cum răspundem situaţiilor de violenţă sexuală?
Stiri
Thursday, 03 April 2014 12:09

Violenţa sexuală împotriva noastră, a fetelor și a femeilor, este larg răspândită și acceptată, așa încât atunci când suntem agresate nu suntem crezute sau suntem învinovățite și responsabilizate pentru cele întâmplate. Ca fete și femei, suntem descurajate să vorbim despre experiențele de violență confruntate, să depunem plângere la Poliție și rareori primim sprijinul de care avem nevoie. Atunci când încercăm să facem ceva - pentru noi însene sau pentru o prietenă, colegă, rudă -  ne lovim de lipsa acută de informații și de resurse adecvate. Întregul proces, de la depunerea plângerii până la soluționarea în instanță, poate reprezenta o traumă în plus, și este imposibil de parcurs fără un sprijin informat și empatic.

Prin proiectul „Sprijin după viol” ne propunem să abordăm aceste probleme în cadrul unor ateliere interactive. Te încurajăm să participi! Împreună, vom discuta despre violența sexuală în multiplele sale forme, în special despre viol. Vom vorbi despre nevoile specifice ale persoanelor care s-au confruntat cu agresiuni sexuale, despre solidaritate și cum putem acționa ca persoane de sprijin. Vom vorbi despre procedurile de raportare, instituțiile responsabile, legislația aferentă și la ce să ne așteptăm dacă vrem să urmăm acest proces, fie pentru noi, fie pentru o altă persoană căreia vrem să îi oferim suport. La sfârșitul atelierului, vei primi o serie de materiale care să te ajute să transmiți mai departe cunoștințele dobândite.

CUI NE ADRESĂM?
Atelierele sunt destinate persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani, atât celor care se identifică ca fete și femei, cât și băieților și bărbaților trans sau oricăror persoane trans. La fiecare atelier va participa un grup format din maximum zece persoane.

CÂND?
Atelierele sunt organizate în perioada mai-august 2014. Pentru primele doua sesiuni, care vor avea loc pe 3-4 mai și 17-18 mai, termenul limită pentru înscriere este 20 aprilie.


UNDE?
Atelierele vor avea loc la sediul „Centru Feminist Sofia Nădejde”, Str. Gh. Mandrea nr. 4, sector 2, București.


ALTE DETALII
Atelierele vor fi facilitate de către o echipă formată din două persoane din colectivul „Sprijin după viol”.
Fiecare atelier se va desfășura pe parcursul a două zile, întâlnirile vor avea loc între orele 10:00 – 18:00, cu o pauză de prânz și pauze de ceai/cafea. Atelierele sunt gratuite. Masa de prânz și răcoritoarele vor fi oferite de organizatoare.

CUM TE POȚI ÎNSCRIE?
Pentru a putea participa, te rugăm să ne trimiți un e-mail la adresa This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it cu datele tale de contact, câteva cuvinte despre tine și câteva rânduri despre motivul pentru care vrei să participi. La încheierea perioadei de înscriere, te vom contacta pentru a-ți oferi detaliile necesare.
Pentru informații suplimentare și alte întrebări, scrie-ne un e-mail și îți vom răspunde în scurt timp.
Te aşteptam la ateliere!


Colectivul „Sprijin după Viol”
This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it
Tel.: 0734 377 939
sprijindupaviol.wordpress.com

*Colectivul „Sprijin după viol” este un grup de femei care a iniţiat acest proiect pentru a compensa lipsa unor informații sistematizate despre resursele ce ar putea fi de ajutor persoanelor care au trecut prin situații de violență sexuală. Ca grup, ne-am informat și am învățat împreună, iar acum vrem să  împărtăşim aceste cunoştinţe prin intermediul atelierelor propuse. Proiectul este finanţat prin fondul FRIDA – The Young Feminist Fund.


Sursa: http://sprijindupaviol.wordpress.com

 
«Interzicerea avortului ucide. 1966-1989: Peste 10,000 de femei» - Flashmob în Piaţa Universităţii
Stiri
Tuesday, 01 April 2014 07:09

 

Luni, 31 martie 2014, un grup de femei a comemorat în Piața Universității din București cele peste 10 000 de victime ale politicii pronataliste din România. Scopurile acțiunii au fost tragerea unui semnal de alarmă asupra masacrului pe care interzicerea avortului l-a cauzat în trecutul recent, și susținerea libertății femeilor de a lua decizii în privința propriului corp.


 

Prin decretul 770 din 1 octombrie 1966, întreruperea sarcinii a fost ilegalizată în România, până în 1989 înregistrându-se oficial peste 10 000 de femei decedate, la care se adaugă mii rămase mutilate sau traumatizate. Legislația anti-avort nu micșorează numărul de avorturi, ci crește opresiunea femeilor, care, ca să evite destinul de incubator al statului, sunt forțate să facă avort pe ascuns, cu metode periculoase, neigienice, și deseori mortale.

Ne opunem oricărei inițiative de restrângere a dreptului de a alege în privința propriului corp. Ne opunem persoanelor publice care ne tratează ca instrumente de reglare demografică pentru propriile interese politice. Ne opunem fanatismului religios și ideologiilor extremiste de dreapta care susțin măsuri de reducere a drepturilor femeilor, mamelor și a altor categorii vulnerabilizate. Ne opunem acelorași ideologii rasiste care susțin sterilizarea femeilor rome și a femeilor cu dizabilități. Denunțăm constrângerile economice din partea statului si companiilor private asupra femeilor sărace, care nu își permit nici măsuri contraceptive, nici un avort, nici creșterea unui copil.

Suntem împotriva practicilor abuzive din sistemul medical de stat și privat, în care medicii refuză să facă întrerupere de sarcină sau se răzgândesc în timpul procedurii [1], punând în pericol viața femeii. Teoretic, deontologia profesională a medicului nu permite aceste acțiuni, pe care medicii le practică în spitale de stat obligând femeile să aleagă cabinetele private, cu costuri prohibitive.

Cerem dreptul la întrerupere de sarcină în siguranță, gratuit si accesibil, aceasta fiind singura metodă prin care avortul clandestin va rămâne doar o amintire dintr-o epocă totalitară.

Dorim asumarea de către statul roman a acestei istorii și oferirea unei apologii pentru femeile au decedat sau au avut de suferit în urma decretului 770.

Cerem introducerea orelor de educație sexuală laică în școli si licee, adaptată nevoilor societății contemporane, și accesul tuturor la metode contraceptive, lucru care va diminua numărul avorturilor.

Corpurile noastre ne aparţin. Susţineţi dreptul femeilor de a alege!

[1] http://www.evz.ro/detalii/stiri/gravida-abandonata-de-cadrele-medicale-in-timpul-avortului-926492.html

 
Violența în familie a rămas fără coordonare instituțională!
Stiri
Friday, 28 March 2014 10:50


Săptămâna trecută, prin Ordonanța de Urgență numărul 11 din 19.03.2014, Guvernul a decis că: desființează Direcția Protecția Copilului din Ministerul Muncii care avea în atribuții prevenirea și combaterea violenței în familie, înființează Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, printre atribuțiile căreia nu apar și cele privitoare la violența în familie. Prin urmare, în 30 de zile nu va mai exista nici o instituție care să aibă ca sarcină implementarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.

Douăzeci de organizații nonguvernamentale au trimis o scrisoare deschisă ministrului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Primului ministru al României în care sesizează gravitatea situației și solicită să fie luate de urgență măsurile necesare pentru înființarea unui departament care să preia sarcinile prevăzute de legea specială și care să fie împuternicit cu autoritatea necesară pentru a coordona, conduce și monitoriza activitatea tuturor actorilor implicați în prevenirea și combaterea fenomenului așa cum sunt ei prevăzuți de lege.


Iată conținutul scrisorii:

 

 
Corina Creţu – de la luptătoarea pentru drepturile femeilor la apărătoarea unui misogin, rasist şi homofob ca Gigi Becali.
Editoriale
Monday, 17 March 2014 12:52

de Tudorina Mihai

Corina Creţu, cap de listă pentru USD la alegerile europarlamentare din 25 mai, a declarat săptămâna trecută la Timişoara că „domnul Becali nu a făcut rău României în Parlamentul European, mai mult rău a făcut Monica Macovei . El şi-a făcut treaba, a venit la Bruxelles, şi-a făcut treaba acolo”.

Motivele pentru care Corina Creţu o critică virulent pe Monica Macovei pot fi până la un punct înţelese. Solidaritatea transpartinică între politicienele române oricum nu s-a manifestat niciodată (cu câteva excepții).

Însă să iei partea unui misogin, rasist şi homofob notoriu ca Becali este îndoielnic și ne determină să ne întrebăm ce strategie politică urmează Corina Creţu?  Cum poate fi atât de inconsecventă cu poziţiile ei anterioare în favoarea femeilor şi împotriva misoginilor din politică?

În pre-campania alegerilor legislative din decembrie 2012 Coaliţia Anti-discriminare recomanda partidelor politice să nu se asocieze în nici un fel cu Gigi Becali din următoarele motive:

„Valorile acestuia sunt net anti-europene, pe masura unei ideologii rasiste, discriminatorii si intolerante din care George Becali si-a construit o adevarata platforma politica (…). Declaratiile publice impotriva membrilor comunitatii gay care, in opinia sa, ar trebui izolati si expulzati in afara aglomerarilor urbane (2008), impotriva romilor - etichetati de acelasi politician drept infractori ce nu merita sa traiasca in Romania (2007), impotriva femeilor care prin natura proprie sunt "curve" (2011) ori a arabilor ("Cum o sa iau apararea unui arab?", cu referire la subsecretarul de stat, doctorul Raed Arafat), lipsa de flagrant respect pentru autoritatile statului prin ruperea citatiilor din partea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii in fata camerelor de luat vederi si atacarea mediatica violenta a Presedintelui acestei institutii, reprezinta doar cateva dintre gravele derapajele ce ar trebui sanctionate ci nu incurajate de statul roman prin intermediul institutiilor sau de liderii politici. (…)” -  se arăta în scrisoarea publică de la acea dată.

Manifestările discriminatorii recurente ale lui Becali sunt bine cunoscute. De aceea este cu atât mai surprinzătoare declaraţia dată de Corina Creţu prin care ne spune că „domnul Becali” şi-a făcut treaba la Bruxelles. „Domnul Becali” de la Bruxelles nu poate fi separat de grobianul Becali care a înjurat femei şi s-a manifestat sexist, homofob şi rasist cu neruşinare, ani la rândul, fără să aibă nici o secundă vreo remuşcare. „Domnul Becali”, acel politician de treabă de la Bruxelles este acelaşi cu politicianul Becali care în timpul campaniei electorale din 2012 refuza să vorbească cu contra-candidaţii femei sau cel care în 2009 spunea că politica este un domeniu numai pentru bărbaţi.

 
« StartPrev12345678910NextEnd »

Page 1 of 49

Noi suntem FRONT

 

DIRECTIONEAZA 2%

2% pentru 100% feminism!

listă de ONG-uri

Parteneri

 


feed-image Feed Entries


Feminism-Romania, 2010. all rights reserved.