Împreună cu 75 de organizații feministe din Europa și din lume, am semnat o scrisoare adresată lui Emmanuel Macron  prin care cerem ca Președinția UE pe care Franța o va prelua în 2022 să asigure respectarea drepturilor sexuale și reproductive ale femeilor, mai ales în contextul atacurilor conservatoare care au loc în multe țări europene asupra dreptului la avort, educației sexuale în școli, identității de gen.

📢 In the face of relentless attacks on our bodies, will the French Presidency of the EU unconditionally defend the sexual rights of all? Emmanuel Macron, the eyes of the feminists of Europe are on you.

Face aux attaques incessantes sur nos corps, la #PFUE2022 🇪🇺 est-elle prête à défendre inconditionnellement les droits sexuels de tou·te·s ? @Emmanuel Macron, les féministes d’Europe vous regardent.

#MyBodyMyChoice #StrajkKobiet #16Days #PFUE2022 #CorpulMeuAlegereaMea

Textul complet al scrisorii-deschise poate fi consultat în limba franceză pe site-ul publicației www.ouest-france.fr

Organizațiile neguvernamentale din Rețeaua VIF – Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor atrag din nou atenția că, pe fondul crizei sanitare și sociale cauzate de pandemia de COVID-19, numărul de cazuri de violență împotriva femeilor a crescut și, prin urmare, este nevoie de eforturi susținute și de măsuri mai ferme pentru prevenția și combaterea fenomenului.

În ultimii ani s-au înregistrat pași importanți în conștientizarea publică cu privire la fenomenul violenței împotriva femeilor, care din păcate rămâne unul extrem de răspândit în țara noastră. Odată cu adoptarea Convenției de la Istanbul – Convenția Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, ratificată de România în anul 2016, legislația națională a fost îmbunătățită, iar autoritățile județene și locale au început să ofere servicii de consiliere și suport în toate județele, iar în unele județe chiar și servicii de consiliere psihologică pentru agresori. A fost adoptat ordinul de protecție de urgență, care poate fi dat de poliție, până la emiterea unui ordin de protecție de către instanță.

Cu toate acestea mai rămân multe de făcut. Mentalitățile care persistă în multe unități de poliție, procuratură, instanțe de judecată, servicii sociale și alte servicii publice blochează accesul femeilor la protecția de care au nevoie. Situația este cu mult îngreunată în cazul femeilor de etnie romă, LBTQ, migrante, fără venituri, cu dizabilități fizice sau mentale, din mediul rural și orașe mici, precum și pentru alte categorii vulnerabile.

În unele cazuri intervenția autorităților are loc prea târziu. În ultimii 8 ani, un număr de 426 de femei și fete au fost ucise de un membru de familie, conform datelor IGPR. Alte mii de fete și femei au suferit traume fizice, psihice sau sexuale și numai o parte au făcut sesizări către autorități. Amintim că un număr semnificativ de acte de violență de gen rămân neraportate, din motive de rușine, frică, stigmatizare, dependență economică, lipsa sprijinului familial și neîncrederea în autorități.

Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a transmis un răspuns referitor la asigurarea accesului femeilor la întreruperi de sarcină la cerere, pe perioada în care este în vigoare Ordinul de Ministru prin care se instituie suspendarea tuturor operațiilor care nu sunt urgențe medicale.

În adresa oficială semnată de șeful DSU, Raed Arafat, se precizează că întreruperea sarcinii la cererea pacientei constituie o intervenție medicală ce nu suportă amânare, întrucât dreptul femeii de a hotărî dacă să aibă copii este un drept garantat.

Răspunsul DSU vine ca urmare a scrisorii deschise transmise la finalul lunii octombrie 2021 de Coaliția pentru Egalitate de Gen și alte organizații neguvernamentale care luptă pentru drepturi egale. Organizațiile au cerut să fie clarificată situația accesului femeilor la serviciile de întrerupere de sarcină în unitățile medicale de Stat și să nu rămână la latitudinea medicilor decizia de a considera aceste intervenții o urgență.

Anul trecut, odată cu intrarea în vigoare a unui Ordin asemănător, doar 12 spitale publice mai efectuau întreruperi de sarcină la cerere. Problemele au fost agravate de faptul că din ce în ce mai multe spitale au devenit spitale de suport COVID-19 fără a avea circuite paralele de acces pentru pacienții care apelează la unitatea medicală cu alte nevoi față de pacienții testați pozitiv cu COVID-19.

Cea mai recentă cercetare realizată în septembrie 2021 de Centrul FILIA privind accesul femeilor la întreruperi de sarcină la cerere arată că din ce în ce mai multe spitale publice refuză să ofere servicii de întrerupere de sarcină, deși acesta este un drept garantat prin lege, invocând motive de conștiință religioasă sau de natură medicală și administrativă. Pe fondul măsurilor luate în contextul pandemiei de COVID-19, accesul la aceste servicii a devenit și mai inaccesibil în multe unități medicale din țară, punând în pericol dreptul femeilor de a alege dacă vor să devină mame.

Organizațiile neguvernamentale transmit autorităților că au obligația de a asigura accesul femeilor la serviciile medicale de întrerupere de sarcină (chirurgicale sau medicamentoase), în termenul legal până la care acesta poate fi efectuat la cerere, acesta fiind un drept al femeilor din România care este garantat prin cadrul legal. Organizațiile neguvernamentale atrag atenția că pentru multe femei din România serviciile de întrerupere de sarcină în unitățile private sunt inaccesibile din cauza tarifelor mari practicate și a distanțelor mari până la care trebuie să se deplaseze, prin urmare Statul are obligația de a asigura acest serviciu, la tarife mici,  în cât mai multe spitale publice.