Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor a organizat miercuri, 20 octombrie, o acțiune publică de sensibilizare și de protest împotriva violenței asupra femeilor și fetelor.

Activistele s-au reunit într-un flash mob în fața Guvernului din Piața Victoriei, pentru a atrage atenția că 33 de femei au fost ucise de parteneri, foști parteneri sau membri ai familiei în primele opt luni ale anului 2021 și că statul nu face suficient pentru a le proteja.

Criza politică și criza sanitară nu pun violența în așteptare. Dimpotrivă, violența împotriva femeilor crește atunci când societatea trece prin perioade de criză. 

Pandemia a intensificat violențele verbale, psihice, fizice și sexuale. Ne-a arătat, din nou, cum autoritățile centrale și locale ignoră inegalitățile cu care se confruntă fetele și femeile, întărind sexismul, rasismul, clasismul și transfobia.

Nu suntem în siguranță nicăieri, nici pe stradă nici în propria casă. Iar dacă partenerul sau un membru din familie ne agresează, nu avem unde merge; nu putem accesa servicii sociale care să ne vină în ajutor.

Deși a trecut mai bine de un an de pandemie, situația agravată a accesului femeilor la servicii sociale în situații de violență de gen nu s-a îmbunătățit. Dimpotrivă. În timpul izolării supraviețuitoarele nu au putut să acceseze servicii de medicină legală, asistență juridică sau socială. În acest moment femeile bătute care caută asistență medicală nu pot beneficia de tratament.

426 femei și fete au fost ucise de un membru de familie în ultimii 8 ani. Pe timp de pace, în România, au fost ucise de 16 ori mai multe femei și fete decât au fost uciși, în războiul din Afganistan, soldați români pe parcursul a 19 ani. Statul român are obligația constituțională de a garanta tuturor femeilor și fetelor dreptul la o viață în siguranță. Fiecare caz de violență domestică și de gen arată eșecul statului în garantarea drepturilor fundamentale.

Prin educație putem schimba mentalități învechite și construi o societate în care fetele și femeile să aibă șanse egale, respect și drepturi depline. Educația este cea mai bună cale pentru a preveni manifestarea sexismului, a discriminării și a violenței de gen.

Coaliția pentru Egalitate de Gen a început implementarea proiectului „EGALIS: egalitate de gen prin schimbare socială și educație”, în cadrul programului Active Citizens Fund – Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Asociația Front / Feminism-Romania este parte a acestui proiect.

Sistemul educațional românesc are mari lacune în ceea ce privește integrarea egalității de gen, atât la nivelul programei și manualelor, cât și la nivelul formării cadrelor didactice, care rămân deseori tributare propriilor stereotipuri și clișee. Aceste lipsuri din educație se transmit mai departe în societate: Barometrul de Gen din 2018 constata persistența prejudecăților cu privire la rolurile femeilor și bărbaților în familie, la locul de muncă și în spațiul public.

Prin EGALIS vom acționa în 2 direcții principale: 

 1. Educația tinerilor și formarea profesorilor sub umbrela campaniei de conștientizare „Feminismul pe înțelesul tuturor” care își propune să deconstruiască printre tineri și cadre didactice miturile și prejudecățile legate de feminism și să ofere informații despre egalitate de gen folosind instrumente diverse, atractive și moderne: videoclipuri, infografice și un joc interactiv propuse ca material educativ, implicarea lor la hackathoane WikiGap. Cadrele didactice și instituțiile publice din educație vor beneficia de un ghid și o metodologie pentru predarea egalității de gen în învățământul preuniversitar. 

 2. Activități de advocacy pentru utilizarea la scară largă a instrumentelor educative create, formularea de propuneri pentru revizuirea standardului ocupațional pentru profesiile de expert egalitate de șanse și tehnician egalitate de șanse, pentru a duce egalitatea de gen mai aproape de instituții și companii, monitorizarea derapajelor sexiste de la nivelul societății și reclamarea acestora la CNCD. Proiectul include și o parte de asistență juridică și reprezentare în instanță în cazuri de discriminare de gen. 

Proiectul este derulat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE), în parteneriat cu Asociația Front, Societatea Cultural Științifică de Analize Feministe AnA (AnA), Asociația Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO), Asociația PLURAL și Asociația SEXUL vs BARZA, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă!

Rețeaua #MulțumescPentruFlori organizează în luna martie o serie de acțiuni colective sub umbrela sloganului #MisoginieCealaltăPandemie.

Pe 8 martie, de la ora 12.30, revendicările vor fi scandate în Piața Victoriei din București, în fața Guvernului, pentru a trage un semnal de alarmă: modul în care autoritățile au gestionat pandemia a agravat multe dintre problemele cu care femeile se confruntă.

O manifestație simultană va avea loc la Cluj, în fața Prefecturii, începând cu ora 12:00.

Organizatoarele atrag atenția că, pe timpul pandemiei, incidența cazurilor de violență sexuală și domestică a crescut, accesul la serviciile sociale și medicale a fost îngreunat iar munca domestică și munca de îngrijire apasă și mai tare pe umerii femeilor, pe fondul închiderii școlilor și grădinițelor.

Femeile poartă povara pandemiei. Ele lucrează în prima linie în calitate de cadre medicale, asistente sociale, educatoare, profesoare, lucrătoare sexuale, lucrătoare în servicii de curățenie sau în magazinele alimentare, lucrătoare în logistică sau sezoniere, lucrătoare domestice și îngrijitoare pentru copii, vârstnici și bolnavi, și se ocupă aproape singure și de munca de acasă.

Florile de 8 Martie, precum și aplauzele și vorbele de recunoștință trebuie să fie însoțite de măsuri concrete pentru protejarea lor și a celor care se află în grija lor, mai ales acum, în plină pandemie, când ele își continuă munca în beneficiul nostru, al tuturor.

Sunt femei care fug de precaritatea condițiilor de muncă din țară și merg peste granițe să îngrijească bătrâni, să lucreze în agricultură pentru a-și putea susține familiile. Acolo însă, sunt lăsate la cheremul patronilor, fără nicio protecție din partea statului român sau din partea statelor gazdă. Odată cu începutul pandemiei, au fost abandonate de autorități și a trebuit să se descurce singure - cu pierderea locurilor de muncă, cu organizarea călătoriilor în și din țară, cu lipsa asigurărilor medicale.

În pandemie, spitalele nu mai țin cont de dreptul fundamental de a decide asupra propriilor corpuri - a fost restricționat dreptul la avort sau la nașteri în siguranță.

Atunci când au loc agresiuni sexuale, femeilor le este frică să meargă la poliție pentru că se lovesc de polițiști și procurori care mai degrabă reproduc violența societății decât o combat. Instituțiile justiției nu reprezintă interesele femeilor atâta timp cât sunt bazate pe principii patriarhale și rasiste. Iar în timpul pandemiei, poliția a agresat în mod repetat comunitățile, acționând nu doar sexist ci și rasist.

Femeile sunt închise în case cu parteneri abuzivi, fără ca măsurile de carantină să specifice clar că se poate ieși din casă la orice oră în situații de violență domestică pentru a-și proteja viața.

“Acasă este spațiul nostru vital, un loc al revendicărilor feministe, al grijii noastre, al muncii noastre. Acasă este spațiul în care ni s-a spus să stăm în siguranță, în timpul pandemiei. Dar ce putem face când acasă nu este un loc sigur? Sau când nu avem acel „acasă”?”