[Scroll for English]

Un grup de activiste au organizat în data de 8 martie o acțiune în fața Ministerului Justiției, prin care au ridicat din nou problema lipsei protecției reale a femeilor și fetelor victime ale violenței. Ele au vrut să arate că, fără implicarea autorităților, femeile din România vor continua să fie ucise de soții sau iubiții lor. Printre instituțiile care ar trebui să se implice se numără și Ministerul Justiției, instituție cu rol important în modificările din Codul Penal și din alte legi.

Participantele au adus flori în memoria unor femei ucise de partenerii lor și au rostit la portavoce numele victimelor, vârsta și circumstanțele în care au fost omorâte. Florile și cartonașele cu numele femeilor ucise au fost depuse în fața Ministerului, apoi participantele s-au așezat în cercuri concentrice și au căzut la pământ pentru a simboliza căderea femeilor răpuse în urma violențelor. 

In Romania, March is traditionally a month in which women are celebrated through flowers and gifts. In this context, a group of feminist activists is trying to switch the focus towards the real meaning of The International Women's Day: solidarity, social justice, political representation, economic equality, the fight against discrimination, violence and abuse. 

The activists are organizing an online campaign between 1-8 March, with the message #MultumescPentruFlori dar vreau respect! (#Thanksfortheflowers but I want respect!)

Flowers cannot erase the humiliation, the insults, the fear, the marginalization that many women have to deal with in their day to day life, when they are being asked to stay quiet. When they are asked to play their given roles in silence. When they are being asked to not step outside of a man’s will to whom a life spent together merely means a fight for power. 

Flowers cannot make up for the daily burdens, the unpaid housework, the sleepless nights and the lack of appreciation for women who are constantly blamed when they are not as they should be: true housewives, selfless wives and mothers.

Flowers cannot sweeten up violence. Normalizing violence breeds fear and oppression, in a society where the tradition of violence is “made in heaven” and where the mass-media feeds out of it. Flowers cannot chase away the constant sneering at rape jokes. 

Flowers cannot tame down names given to women such as “whores”, “bitches”, “tramps”, “sluts”, “dolls”, “pussies”. These words must lose their power to create separation between “good” and “bad” women. Being good is merely an illusion to justify violence and oppression. Violence is everywhere and it doesn’t hold itself back. 

În luna în care se vorbește despre flori și cadouri, am ales să ne solidarizăm pentru dreptate socială, politică, economică. Ne solidarizăm împotriva discriminării și a abuzurilor comise împotriva femeilor. O floare nu înseamnă un pas în plus spre egalitatea de gen.

Florile nu pot șterge umilința, jignirea, frica, marginalizarea cu care un număr mare de femei se confruntă în viața de zi cu zi. Atunci când li se cere să rămână „în banca lor”. Atunci când li se cere să-și joace rolurile în tăcere. Atunci când li se cere să nu iasă din cuvântul acelor bărbați pentru care „împreună” înseamnă o continuă luptă pentru impunerea puterii.

Florile nu pot compensa greutățile cotidiene, munca neplătită în gospodărie, orele nedormite și lipsa de apreciere pentru femei, blamate când nu sunt gospodine adevărate, soții care se sacrifică sau mame exemplare.

Florile nu pot îndulci palmele. Normalizarea violenței naște frică și oprimare, într-o societate în care tradiția violenței e ruptă din rai și în care mass-media face rating din agresivitate. Florile nu pot alunga rânjetele la glumele cu violuri.

Florile nu pot îmblânzi apelative ca „târfe”, „curve”, „panarame”, „pițipoance”, „parașute”, „păpușele”, „pisi”. Aceste cuvinte nu trebuie să mai aibă puterea de a crea teritorii de separare între femei bune și femei rele, între femei „cuminți” și femei „ușoare”. Cumințenia este o iluzie care scuză violența. Violența e pretutindeni și nu discriminează.

(traducere și adaptare de Carmen Radu)

Sâmbătă, 21 ianuarie, la o zi după inaugurarea oficială a președintelui Donald Trump, are loc un Marș al Femeilor - Women’s March on Washington.

Zeci de asociații din Statele Unite și-au unit eforturile pentru organizare, alte peste 150 de organizații sprijină evenimentul și la fel de multe vedete. 

Mișcarea a căpătat o amploare internațională, fiind organizate evenimente similare pe toate continentele. Sunt programate  peste 600 de manifestații în 73 de țări și 183 de orașe, în afara celor din Statele Unite.

Un eveniment de solidarizare este programat inclusiv la București.

Peste o sută de mii de persoane în Statele Unite și peste 2 milioane în întreaga lume transmit un mesaj ferm către politicieni -  nu vă atingeți de drepturile femeilor și de drepturile omului! 

Pe lângă importanța istorică a acestei mobilizări, merită să punem accentul pe principiile care stau la baza mișcării.  

Platforma Women’s March este feministă, inclusivă, progresistă și intersecțională. Poate fi un model de revoluție socială, perfect adaptabil oricărei țări,  și arată  universalitatea luptei pentru drepturile femeilor și drepturile omului.

Propunem o traducere/adaptare în limba română. 

PRINCIPIUL DE BAZĂ

Drepturile femeilor sunt drepturile omului.

Drepturile omului sunt drepturile femeilor.

Orice societate trebuie să înlăture

discriminările structurale care împiedică femeile

(în special femeile de culoare, femeile sărace,

femeile imigrante, femeile musulmane,

femeile cu dizabilități, femeile queer și trans)

să se bucure de drepturile lor.