(traducere și adaptare de Carmen Radu)

Sâmbătă, 21 ianuarie, la o zi după inaugurarea oficială a președintelui Donald Trump, are loc un Marș al Femeilor - Women’s March on Washington.

Zeci de asociații din Statele Unite și-au unit eforturile pentru organizare, alte peste 150 de organizații sprijină evenimentul și la fel de multe vedete. 

Mișcarea a căpătat o amploare internațională, fiind organizate evenimente similare pe toate continentele. Sunt programate  peste 600 de manifestații în 73 de țări și 183 de orașe, în afara celor din Statele Unite.

Un eveniment de solidarizare este programat inclusiv la București.

Peste o sută de mii de persoane în Statele Unite și peste 2 milioane în întreaga lume transmit un mesaj ferm către politicieni -  nu vă atingeți de drepturile femeilor și de drepturile omului! 

Pe lângă importanța istorică a acestei mobilizări, merită să punem accentul pe principiile care stau la baza mișcării.  

Platforma Women’s March este feministă, inclusivă, progresistă și intersecțională. Poate fi un model de revoluție socială, perfect adaptabil oricărei țări,  și arată  universalitatea luptei pentru drepturile femeilor și drepturile omului.

Propunem o traducere/adaptare în limba română. 

PRINCIPIUL DE BAZĂ

Drepturile femeilor sunt drepturile omului.

Drepturile omului sunt drepturile femeilor.

Orice societate trebuie să înlăture

discriminările structurale care împiedică femeile

(în special femeile de culoare, femeile sărace,

femeile imigrante, femeile musulmane,

femeile cu dizabilități, femeile queer și trans)

să se bucure de drepturile lor. 

După instalarea în funcție a noului Guvern, organizațiile neguvernamentale reunite în 3 rețele: Rețeaua VIF, Rupem Tăcerea despre Violența Sexuală și Coaliția pentru Egalitate de Gen, au trimis o scrisoare deschisă cu privire la adoptarea unor măsuri urgente pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

În scrisoare se solicită, printre altele: aprobarea Programelor de Interes Național în domeniul violenței în familie și egalității de șanse (respinse de anteriorul Guvern, prin Ministerul Finanțelor); armonizarea legislației din România cu prevederile Convenției de la Istanbul (convenție care a intrat în vigoare din septembrie 2016); adoptarea și implementarea ordinului de interdicție emis de polițist; monitorizarea agresorului după ce se emite un ordin de protecție; responsabilizarea agresorului și, nu în ultimul rând, să se creeze în toate județele cel puțin un adăpost pentru victimele violenței în familie.

Scrisoarea a fost trimisă în atenția primului ministru și ai miniștrilor Muncii și Justiției Sociale, Justiției, și Afacerilor Interne.

Textul complet al scrisorii:

La finalul mandatului Guvernului Cioloș s-a ajuns la un deznodământ nefericit în legătură cu aprobarea Programelor de Interes Național în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie. Ministerul Finanțelor a dat aviz negativ proiectului de Hotărâre de Guvern, motivând că se depășesc estimările de cheltuieli pentru Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).

Organizațiile neguvernamentale din Rețeaua VIF își exprimă îngrijorarea și nemulțumirea față de neaprobarea Programelor de Interes Național în domeniul violenței în familie și egalității de șanse. Cerem noului Guvern să analizeze de urgență situația creată și să găsească o soluție pentru alocarea fondurilor de la bugetul public destinate prevenirii și combaterii violenței în familie. Atenția acordată combaterii agresiunilor împotriva femeilor se traduce și prin bugetarea corespunzătoare a programelor guvernamentale, nu numai prin modificarea legislației și prin facilitarea accesului victimelor la justiție. Reamintim că un număr considerabil de femei nu fac plângeri la poliție și nu reclamă pe cale judecătorească abuzurile la care sunt supuse și ca urmare a faptului că sunt lipsite de sprijinul necesar acordat prin serviciile publice.

Unul din angajamentele Guvernului Cioloș pentru prevenirea și combaterea violenței domestice s-a referit la aprobarea unor Programelor de Interes Național (PIN-uri) în domeniu. Prin acestea s-ar fi alocat finanțări de la bugetul de Stat pentru înființarea sau consolidarea în teritoriu a centrelor de consiliere și a adăposturilor pentru victimele violenței în familie (în prezent mai mult decât insuficiente), precum și înființarea unor centre de consiliere a agresorilor domestici. Prin ambele Programe de Interes Național se urmărea crearea/dezvoltarea infrastructurii de servicii locale care să vină în întâmpinarea nevoilor de informare, consiliere și adăpost ale femeilor victime ale violenței domestice și de  protecție a copiilor lor, precum și pentru consilierea agresorilor în vederea îndreptării comportamentului violent. Pentru primul PIN s-ar fi alocat de la bugetul public, pentru anul 2017, aproximativ 2 milioane de euro, iar pentru cel de-a doilea 1,3 milioane de euro.

Ministerul Finanțelor a respins alocările bugetare pentru aceste programe guvernamentale. În contextul în care Comisia Europeană dedică anul 2017 eliminării violenței împotriva femeilor, în total, nu s-au găsit 3,3 milioane de euro de la bugetul de Stat pentru 2017 și sume aproximativ similare pentru 2018 și 2019, în așa fel încât să putem începe să vorbim și în România despre o infrastructură de servicii funcțională în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie. Violența este un fenomen în urma căruia mor anual sute de femei, iar mii de femei necesită îngrijiri medicale și consilieri psihologice. Cele mai multe nu primesc nici un sprijin din partea autorităților pentru a se proteja, a se informa, a găsi adăpost și a cere dreptate în justiție.

Ambasada Spaniei împreună cu Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor a organizat pe 28 noiembrie seminarul “Violența împotriva femeilor pe agenda politică”. Evenimentul și-a dorit să marcheze Ziua Internațională pentru Combaterea Violenței asupra Femeilor.

Contextul alegerilor pentru Parlamentul României este o oportunitate pentru a avea o discuție substanțială despre modificările legislative necesare pentru protecția victimelor violenței domestice.

“De ce am invitat numai politiciene la acest eveniment? Pentru că ne dorim să construim solidaritate indiferent de culoarea politică. Și coalizare în jurul acestui fenomen care afectează în mod disproporționat femeile.”, a declarat Andreea Bragă, Președinta Centrului FILIA.

Printre politicienele care au participat la eveniment se numără: Andreea Paul (Deputată PNL), Gabriela Crețu (Candidată și Senatoare PSD), Maria Lazăr (Secretar General al OFSD), Laura Bratosin (Candidată ALDE pentru Camera Deputaților), Lucia Diculescu (Candidată PMP pentru Camera Deputaților), Magda Grecu (Candidată PMP pentru Camera Deputaților), Florina Presadă (Candidată USR pentru Senat), Diana Colceriu (Candidată USR pentru Camera Deputaților). În cadrul evenimentului au participat și președinte anterioare ale Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați: Ioana Cazacu (PSD) și Maria Moța (PNL).

Mihaela Săsărman, Coordonatoare Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor, a adus în discuție urgența implementării măsurilor care să armonizeze legislația din România cu Convenția de la Istanbul, în vigoare în țara noastră de la 1 septembrie 2016.  “Colegele mele din organizațiile care lucrează direct cu victimele, și eu care mă ocup de programe pentru agresori, știm cât este de urgent. Fiecare săptămână care trece fără ca această lege să fie adoptată este o problemă.“