Asociația Front, alături de organizațiile neguvernamentale din cadrul Coaliției pentru Egalitate de Gen, au organizat, joi, 5 mai 2022, de la ora 18.30, vernisajul expoziției foto-video „10 ani de acțiuni feministe în stradă” care va avea loc la Galeria ARTHUB din București, str. General Constantin Budișteanu nr. 10.
Expoziția reunește imagini și texte de la cele mai reprezentative manifestații publice cu caracter feminist din ultimii 10 ani, din București, Cluj, Sibiu, Iași, Timișoara, Valea Seacă, Giurgiu, Alba Iulia, Târgoviște.
Expoziția pornește cu momentul Slutwalk Bucharest/Marșul Panaramelor din octombrie 2011 și se încheie cu flashmobul „ 33 de femei ucise”, organizat în octombrie 2021
Primul eveniment surprins de expoziție nu este nicidecum prima manifestație civică feministă din România. Prima, din ce s-a documentat până acum, a fost în anul 2000 când s-a ieșit în stradă pentru a protesta față de articolul „Cum să îţi baţi nevasta fără să laşi urme” din revista Playboy.
Ulterior, în anii 2000 au mai fost și alte manifestații publice, sporadice. Din 2011 încolo se observă o continuitate în manifestațiile civice, de aceea expoziția pornește din acel an.
Am selectat în cadrul expoziției imagini de la manifestațiile cu caracter de adunare publică, prin urmare nu sunt incluse acțiuni civice de tipul împărțire de pliante, participări la târguri, festivaluri în aer liber etc.
Ilustrarea cronologică a evenimentelor dezvăluie temele recurente ale manifestațiilor publice cuprinse în cadrul expoziției, în principal referitoare la problema violenței de gen, limitarea accesului femeilor la avort sau discriminarea femeilor rome, dar și tematici singulare, cum este protestul privind dezincriminarea muncii sexuale din 2020 organizat de asociația SexworkCall sau flashmobul din iunie 2020, din fața palatului Cotroceni, ca reacție la interzicerea referirilor la gen în școli și universități.
Unele proteste au fost organizate ca reacție publică față de o situația gravă. Un exemplu în acest sens este protestul din 2019, din fața Ministerului de Interne, în urma tragediei de la Caracal, atunci când poliția a ajuns prea târziu la apelul disperat al unei fete sechestrate și violate. Tot ca reacție publică este și protestul din 2013 față de includerea violului și a violenței domestice în Legea medierii. Sau protestul sociației ERomnja și a fetelor și femeilor din comuna Valea Seacă din Bacău față de lipsa de intervenție a poliției în cazurile de violență sexuală.
Alte manifestații au fost inițiative de a schimba starea de fapt, așa cum este flashmobul pentru introducerea educației sexuale în școli. Altele au fost gesturi de solidarizare cu femeile din alte țări, așa cum au fost protestele din fața ambasadelor Spaniei (2014) și Poloniei (2016) față de inițiative legale de interzicere a avortului.
O parte din manifestații au avut o latură creativă importantă. La organizarea lor s-au implicat persoane din sfera cultural-artistică angajată politic rezultând o îmbinare benefică între artă și acțiune civică, care a potențat mesajul transmis. Aici se înscriu evenimente precum „liturghia feministă din 8 martie 2020” din fața Catedralei Mântuirii Neamului și performance-ul „de 8 martie se luptă” realizat după un concept al artistei Vedei Popovici în anul 2016. Alte manifestații au fost parte din mișcări internaționale feministe, ca SlutWalk Bucharest (2011), parte din mișcarea inițiată în Toronto în 2011, și flashmobul „Violatorul ești tu” (2020), partea din mișcarea inițiată de feministele din Chile în 2019.
Nu în ultimul rând, expoziția expune și video-uri prinse într-un colaj de reportaje tv, transmisii în direct pe facebook și video-uri făcute de persoane din organizarea manifestațiilor sau aliate cauzei.
Proiectul „EGALIS: Egalitate de gen prin schimbare socială și educație” este derulat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate, în parteneriat cu Asociația Front, Societatea Cultural Științifică de Analize Feministe AnA (AnA), Asociația Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO), Asociația PLURAL și Asociația SEXUL vs BARZA, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă!
