În fiecare an, de 8 martie, sărbătorim luptele noastre comune de eliberare, pe cele din trecut și pe cele din prezent.
Un lung șir de activiste – femei trans și cis, persoane trans, queer, persoane rasializate și persoane cu dizabilități, din clasele muncitoare, din locuri aflate mai aproape și, mai ales, mai departe de centrele bogate ale lumii, corpuri feminizate și oprimate - au luptat de-a lungul timpului, pe întreg mapamondul, împotriva unui sistem care ne asuprește.
8 martie este ziua lor, a noastră!
Este ziua în care sărbătorim din toată inima aceste lupte. Și este o zi cu un mesaj politic foarte clar:
LUPTA ANTICAPITALISTĂ ȘI ANTIFASCISTĂ!
De aceea, facem apel și acum ca în fiecare an la GREVĂ TRANS/FEMINISTĂ, ANTIRASISTĂ ȘI INTERNAȚIONALISTĂ.
De ce TRANS/FEMINISTĂ?
Pentru că în acest moment istoric, odată cu creșterea curentelor de extremă dreaptă, dar și de dreapta „obișnuită”, capitalistă și naționalistă, persoanele trans în primul rând, și persoanele queer cu tot ce înseamnă acest termen, se află sub un atac permanent, fizic și verbal, oficial și informal.
În ultimii ani, capitalismul neoliberal a profitat de pe urma persoanelor queer prin tacticile diversității simbolice, fără să aducă însă vreo schimbare benefică a condițiilor de viață ale acestora. Astăzi, cotitura fascistă a capitalismului urmărește îngrădirea drepturilor persoanelor trans și a persoanelor queer tocmai cu scopul de a crea o forță de muncă pe care o poate remunera mai puțin și o poate exploata mai ușor.
Mesajul nostru politic, de 8 martie, este clar: Suntem aici să arătăm că vom lupta toate, împreună, pentru siguranța tuturor persoanelor trans! Pentru siguranța tuturor persoanelor queer!
De ce ANTIRASISTĂ?
Pentru că în acest moment istoric, odată cu creșterea curentelor de extremă dreaptă, dar și de dreapta „obișnuită”, capitalistă și naționalistă, persoanele rome, persoanele de culoare, migranții și refugiații rasializați și din așa-zisa lume a treia se află sub atac permanent, fizic, în primul rând, dar și discursiv.
Măsurile de austeritate creează o economie de disciplinare a corpurilor. Împotriva acestei economii și a clasei capitaliste care beneficiază de pe urma ei trebuie să luptăm, și nu împotriva celor mai exploatate și exploatațx dintre noi!
Mesajul nostru politic, de 8 martie, este clar: Suntem aici ca să afirmăm încă o dată lupta noastră împotriva rasismului, pentru drepturile fetelor și femeilor rome, pentru drepturile refugiaților, ale migranților.
De ce INTERNAȚIONALISTĂ și implicit antinaționalistă?
Pentru că în acest moment istoric, odată cu creșterea curentelor de extremă dreaptă, dar și de dreapta „obișnuită”, capitalistă și naționalistă, în aproape toate spațiile produse ca semiperiferie de puterile asupritoare, „patriotismul” este parte dintr-o retorică a războiului și a comunității închise.
Patriotismul românesc înseamnă rasism și adeziune la acțiunile războinice ale capitalului.
Nu ne vom sacrifica pentru patrie, căci, din poziția geografică și economică în care ne aflăm a ne sacrifica pentru patrie înseamnă a ne sacrifica pentru capitalismul global, pentru luptele imperialiste ale marilor puteri de colonizare și dominație, cât și pentru aspirația capitaliștilor locali de a lua parte la acestea.
În același timp, ne solidarizăm cu toți cei care luptă pentru eliberarea lor, pentru demnitate și independență de sub regimuri capitaliste coloniale, pentru o comunitate deschisă și neasuprită.
Poporul palestinian a fost decimat, zeci de mii de palestinieni au fost uciși de armata israeliană susținută de mașinăria de război a capitalismului aflat în stadiul său cel mai distrugător.
Internaționalismul nostru constă în refuzul patriotismului românesc rasist și etno-naționalist și, în același timp, constă în solidaritatea internațională cu toate popoarele asuprite care luptă pentru eliberarea lor.
În solidaritate, pentru eliberarea poporului palestinian, dar și a tuturor celorlalte popoare (congolez, sudanez) decimate de genocid!
În solidaritate cu clasele muncitoare din toate țările, angajate într-o luptă permanentă anticapitalistă!
De ce GREVĂ?
Pentru că lupta feministă este întotdeauna luptă de clasă.
Luptăm împotriva capitalismului și a politicii făcute în interesul capitalului, o politică ce nu reprezintă niciodată interesele claselor muncitoare.
De acest 8 martie, suntem aici ca să afirmăm din nou, răspicat:
Munca în casă, nesalariată, este muncă!
Munca de îngrijire, nesalariată, este muncă!
Munca sexuală este muncă!
Munca gestațională este muncă!
Munca emoțională este muncă!
Muncim nesalariat în fiecare zi pentru a întreține viața, pentru a îngriji și a regenera viața, cât și rețelele care ne mențin în viață. Muncim în fiecare zi împotriva capitalului care ne distruge.
Avem, în același timp, un rol central în producția de bunuri și servicii, suntem casiere, funcționare, profesoare, asistente medicale, medici, lucrătoare culturale, muncitoare ale pământului, lucrătoare sexuale, casnice, menajere, îngrijitoare ale familiilor noastre și ale altora!
Dacă am intra în grevă generală și munca noastră s-ar opri, viața însăși s-ar opri!
Greva feministă la care facem apel are rolul de a vă atrage atenția asupra puterii noastre creatoare și regeneratoare, asupra puterii pe care o avem.
Munca noastră este cea care menține viața.
Prin munca noastră trăiește toată această lume!
Veniți alături de noi, să ducem lupta trans/feministă, antirasistă și anticapitalistă, mai departe!
8 martie 2025, ora 14:00, Universitate (la statui)
SITUAȚIA:
România are, în momentul de față, a doua cea mai mare rată de inflație din UE (după Ungaria). Au crescut și cresc prețurile la mâncare (fructe, legume, legume la conservă, margarină – alimente importante pentru populația cu venituri mai mici), produse de igienă (crește sărăcia menstruală), chirii (cu peste 10%), întreținere (apă) etc.
Plafonarea pe energie electrică expiră la 1 iulie, iar cea la gaze naturale, la 1 aprilie 2026. Și apoi ce va fi? Se preconizează prețuri mult mai mari. Trebuie să facem presiune socială din toate categoriile societății, pentru a menține energia accesibilă pentru toată lumea!
Salariile bugetarilor și pensiile au fost înghețate. Indemnizația pentru creșterea copilului rămâne pe loc (sub 1700 lei, pentru toți cei cu venituri mici). Indemnizațiile pentru persoane cu dizabilități rămân în jurul a 650 sau 500 de lei, în funcție de gradul dizabilității. Ce se poate face cu 500 de lei în condițiile prezente?
Toată această povară a traiului de zi cu zi cade pe spatele persoanelor și, mai ales, a femeilor cele mai sărace, care au în grijă nu doar viața proprie, ci aproape întotdeauna și pe a celor mai vulnerabili din preajma lor: copii, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice.
În București, situația locativă pentru persoanele cele mai sărace e dezastruoasă: sunt în continuare aproximativ 20 000 de dosare depuse pentru locuințe sociale, iar în fiecare an se dau în folosință doar câteva procente din necesarul de locuințe sociale.
Cum se poate trăi deci? Și cum se poate avea grijă, în general – cu tot ce presupune asta - în condiții de locuire teribil de precare? Cum se poate trăi când planează amenințarea evacuării? Când se întâmplă evacuarea fără relocare adecvată?
Și ce se întâmplă cu persoanele (majoritatea femei) victime/supraviețuitoare ale violenței domestice, dacă nu au unde să se ducă? Și cum ar fi și cât de multe s-ar schimba dacă locuințele sociale publice ar fi accesibile în mod universal și rapid? Câte persoane afectate de violența domestică și câte persoane queer vulnerabilizate de lipsa de acceptare din familii ar avea atunci plasa de siguranță de care au nevoie ca să trăiască? Dacă ar avea cum să se desprindă din mediul abuziv, dacă ar avea unde locui, dacă ar putea beneficia de servicii sociale care să le ajute să-și refacă corpurile și viața! Câtă violență și câte femicide ar putea fi evitate?
Muncitorii migranți / sezonieri de la noi, care lucrează în agricultură, în construcții și în alte domenii, în țările europene, sunt acum în număr de peste 5 milioane. Când aceștia pleacă la muncă, din februarie și până în noiembrie (cei din agricultură, adică majoritatea), în grija cui rămân copiii atâtor milioane de oameni? Dar vârstnicii și persoanele vulnerabile din familii?
Refugiații se lovesc de aceleași probleme sistematice, fugind din calea războiului și a genocidului în căutarea unui adăpost care le este permanent refuzat.
Accesul la avort se restrânge în continuare – prin faptul că nu e un serviciu decontat (iar lumea e direcționată spre clinicile private) și prin influența ultraconservatoare a bisericii ortodoxe și a altor culte religioase care activează puternic la noi.
Formulări de tipul „contraceptive gratuite pentru femeile din minorități etnice cu venituri mici” chiar dacă pornesc din intenții bune, pot da apă la moară tuturor politicilor de extremă dreaptă într-o țară cu trecut eugenist, cu trecut și prezent rasist și cu istorie recentă de politici dur-neoliberale care au declanșat cotitura actuală spre un capitalism autoritar.
Este necesar, deci, să reluăm revendicările noastre de acces universal, liber și gratuit la avort pentru toată lumea!
Cât și pe cele pentru justiție reproductivă universală: adică pentru un mediu sănătos și sigur în care toți oamenii pot avea și crește oricâți copii vor, inclusiv zero!
Bugetul pentru militarizare înghite prea mulți bani: 2,25% din PIB, dar ținta e mai mare pe termen mediu. În condițiile descrise mai sus, în care viața devine tot mai greu de trăit – de la plata întreținerii și energiei, a alimentelor, și până accesul la servicii medicale - este absurdă creșterea bugetului militarizării!
Nu acceptăm ca banii să plece din zona reproducerii vieților noastre, și mai ales ale celor mai sărăciți dintre noi -- pe motivul că altfel intră țara în faliment -- și să se ducă pe armele menite să distrugă și să dezintegreze exact corpurile celor mai sărăciți dintre noi.
Moartea / uciderea (celor mai precarizați și mai vulnerabilizați, în primul rând) este politica generală dusă în acest moment. Ea urmărește susținerea intereselor capitalului și ale deținătorilor săi (acționari în industria energiei și a războiului, dezvoltatori imobiliari etc.) și limitarea la maximum a resurselor pentru supraviețuirea celor precarizați, a corpurilor feminizate, rasializate, sărăcite care trebuie să muncească și pentru bani, și pentru a-și îngriji propria viață și pe a celor din jur.
Prin manifestația noastră vrem să tragem un semnal colectiv de alarmă față de toate nedreptățile sociale cu care ne confruntăm: ca femei, ca persoane queer, ca persoane rome, ca persoane din clasele muncitoare și ca toate acestea simultan!
Lupta feministă este intersecțională și tinde către reunirea tuturor luptelor!
Luptăm împreună, acordând mereu atenție diferențelor și multitudinii noastre, atacate în capitalism prin asuprirea economică, patriarhală, rasistă, xenofobă, heteronormativă.
De ce ne atacă? Pentru că împreună suntem puternice, iar ei știu asta, și vor să ne dezbine. Împreună însă suntem mai puternice, și cu cât ne atacă mai mult, cu atât noi vom găsi strategii mai eficiente de a lupta împreună!
Feminismul nostru este anticapitalist, antifascist, antirasist.
Queer și internaționalist!
REVENDICĂRI:
Creșterea salariilor și indemnizațiilor.
Menținerea reglementării prețurilor la energie.
Scăderea bugetului pentru militarizare și redistribuirea banilor către sănătate și educație.
Legi pentru protejarea persoanelor migrante, asigurarea de locuințe și locuri de muncă sigure, fără exploatarea lor.
Legi pentru protejarea comunităților vulnerabilizate și/sau rasializate, a persoanelor rome și a altor persoane rasializate.
Oprirea imediată a atacului discursiv asupra persoanelor trans și queer.
Educație sexuală în școli și interzicerea dezinformării.
Energie
-
Controlul prețurilor la energie și menținerea plafonărilor
-
Reglementarea prețurilor serviciilor asigurate de rețeaua de energie electrică în mod just, asigurând accesibilitatea pentru fiecare persoană.
-
Tarife progresive pe consumul de energie, asigurând accesibilitatea pentru fiecare persoană.
-
Creșterea ratei de renovare a clădirilor pentru a mări eficiența energetică și a reduce cererea de energie.
-
Reglementarea responsabilă a surselor de energie și transparență a datelor din rețeaua energetică.
Sănătate
-
Acces gratuit și în siguranță la serviciile de sănătate publică pentru toată lumea, indiferent de calitatea de asigurat a pacientului
-
Servicii gratuite de prevenție, diagnosticare și tratament al bolilor grave care pun în pericol viața sau calitatea vieții pacientului
-
Avort gratuit pentru toată lumea. Avortul e un drept fundamental
-
Monitorizarea și garantarea accesului la întreruperi de sarcină în toate spitalele publice
-
Distribuirea gratuită de contraceptive prin cabinetele medicilor de familie
-
Servicii medicale universale și gratuite de tranziționare, în sistemul de stat
Locuire
-
Creșterea fondului de locuințe sociale publice
-
Plafonarea chiriilor, subvenții pentru chirii
-
Oprirea discriminării de orice fel pe piața chiriilor
-
Oprirea tuturor evacuărilor forțate
-
Oprirea tuturor evacuărilor fără relocare adecvată
-
Locuire sigură și demnă pentru toată lumea!
Relații internaționale
-
înlocuirea negocierilor militarizate cu standarde colaborative pentru alocarea resurselor și adaptarea climatică;
-
mandatarea reparațiilor pentru comunitățile care au fost istoric marginalizate, astfel încât impactul genului, comunitățile queer, refugiatele și refugiatx să fie incluse, recunoscându-le vulnerabilitățile specifice;
-
defazarea modelelor extractiviste neoliberale în favoarea economiilor regenerative, care centrează munca de îngrijire și adaptarea climatică;
-
redefinirea securității pentru a include infrastructura de îngrijire (sănătate, educație, nutriție), ecologia și reproducerea socială.