Într-o scrisoare-deschisă transmisă prim-ministrei Viorica Dăncilă, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) solicită finalizarea, aprobarea și implementarea Strategiei Naționale pentru Educație Parentală 2018 - 2025.
Aceasta a fost retrasă de Ministerul Educației Naționale la presiunea BOR, Coaliției pentru Familie, Academiei Române, sindicatelor din Educație și reprezentanților părinților.
Mai multe detalii despre implicarea BOR găsim într-un articol publicat de jurnalista Diana Oncioiu pe pagina Să fie lumină.
Două sunt pasajele din Strategie care au trezit reacția BOR:
- sistemul de educație parentală trebuie să vină în sprijinul dezvoltării unor principii esențiale ce vizează promovarea drepturilor omului, respectul pentru diversitate și încurajarea activă a egalității de gen.
- stilurile parentale trebuie revizuite din perspectiva relaționării cu copiii și înlăturării stereotipiilor de gen, care influențează traseele de viață diferite ale fetelor și băieților.
Jurnalista Florinela Iosip dezvoltă subiectul într-un articol publicat de Adevărul.
„Membrii CpF şi din interiorul BOR hărţuiesc cu telefoane ONG-urile care susţin strategia, ceea ce nu este normal. Din punctul meu de vedere, astfel de acţiuni sunt mafiote şi lupte de gherilă. Asta nu e democraţie. Nu aşa construim viitorul copiilor noştri“, a declarat Daniela Gheorghe pentru „Adevărul“. Preşedinta FNOPC a adăugat că nu înţelege de ce documentul a ajuns să fie aspru criticat şi chiar scos de pe site-ul Ministerului Educaţiei, în condiţiile în care la consultări au participat inclusiv membri ai Bisericii Ortodoxe şi ai ministerelor abilitate.
Demersul FONPC este susținut de 56 de organizații membre ale Federației, cărora li se alătură alte 70 de ONG-uri din sfera drepturilor omului. Iată un extras din scrisoarea-deschisă:
Educația parentală nu este un subiect recent, în România este discutat de mai bine de 25 de ani, iar în unele județe, ONG-urile au dezvoltat deja programe care și-au demonstrat utilitatea, unele Inspectorate Școlare Județene, Primării și Consilii Județene fiind foarte implicate în susținerea acestor programe. De asemenea, există multe școli, atât în București, cât și în țară, care cu sprijinul Inspectoratelor Școlare, au dezvoltat programe și acțiuni de educație parentală și de comunicare cu părinții. Numai în ultimii doi ani, au participat la astfel de cursuri peste 20.000 de părinți, iar în țară sunt cel puțin 1000 de educatori parentali instruiți pentru a organiza cursuri cu părinții.
De altfel, Programul de Guvernare 2017-2020 include o serie de măsuri ce fac referire la educația parentală, printre care: ”Dezvoltarea sistemului de servicii de educație timpurie, pentru copiii între 0 și 6 ani, prin curriculum adecvat și cadre didactice bine pregătite, dar și prin implicarea părinților, cu dezvoltarea și furnizarea de cursuri parentale, sau dezvoltarea de măsuri de stimulare financiară”.
Studiile arată că riscurile care derivă din neadaptarea pașilor familiei la viteza schimbării sociale, pot avea efecte negative asupra dezvoltării copilului. Acest lucru este demonstrat de situația actuală în care se află țara noastră:
- fenomenul de ”bullying” sau hărțuirea verbală sau fizică în școală ia amploare deoarece, astăzi, 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor și 3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi,
- în fiecare zi, în medie, 2 copii pe ora au fost victime ale unei forme de abuz în familie sau în societate,
- mai mult de 1 copil din 2 (52,2%) se află în risc de sărăcie și excluziune socială,
- 1 din 10 copii a mers la culcare flămând, iar peste 56.737 de copii sunt în sistemul de protecție specială, adică fără îngrijire părintească,
- rata abandonului școlar este de 2%, iar rata de părăsire timpurie a scolii de 18.3%,
- 42% (dintre copiii de 15 ani) sunt analfabeți funcțional (pot citi un text, dar nu-l înțeleg),
- România era în 2016 țara membră a UE cu cea mai mare mortalitate infantilă: 7,6 decese la 1.000 nou-născuți vii, de peste două ori mai mare față de media UE,
- România a înregistrat în 2016 cea mai mare rată din Uniunea Europeană în ceea ce privește nașterile mamelor adolescente.
În partea de introducere a Strategiei se face referire la reticența unor categorii de părinți în ceea ce privește participarea la cursuri de educație parentală datorită faptului că, aceștia idealizează familia tradițională, pe care o consideră drept o formă perfectă de organizare. Studiile arată că, unele practici cum ar pedepsirea și disciplinarea copilului prin bătaie, nu sunt beneficie dezvoltării copilului și nu respectă drepturile copilului. Un studiu arată că, doar 1 din 10 (9%) părinți români nu şi-ar lovi niciodată copilul; 1 din 2 părinți (51%) cred că lovirea este pentru binele copilului.
Educația parentală este cea mai importantă măsură pe care guvernele o pot lua pentru a preveni violența împotriva copiilor, în timp ce alte măsuri de intervenție în familie, au mai degrabă un rol reparator.
Principiile după care ”Strategia Națională de Educație Parentală 2018-2025” se ghidează, sunt cele care guvernează Drepturile Omului, respectând toate Convențiile pe care România le-a semnat și ratificat, precum și legislația în vigoare.