În cultura noastră „paradigma filosofică a prieteniei” reflectă „dubla excluziune a femininului... care poate fi observat în marile discursuri etico-politico-filosofice despre prietenie, ca, pe de o parte excluderea prieteniei dintre femei, şi pe de altă parte, excluderea prieteniei dintre un bărbat şi o femeie”. Începând cu anii ’70 au existat diverse încercări de a crea „comunităţi minimale” formate din două femei partenere determinate să facă ceva împreună. Mai multe „camarade” (female buddies) au făcut carieră în diverse domenii artistice şi mediatice, consacrându-le eticheta de „bitch media”. La ora actuală acest stil al femeilor-artiste-camarade este întâlnit doar sporadic.

În 2000 Anetta Mona Chisa şi Lucia Tkacova au stabilit colaborarea lor practică, decizând să facă “împreună pe drum o lucrare”. De-a lungul ultimilor 12 ani au rămas “un partid cu două membre”, în care nu s-au aruncat ca o relaţie de cuplu, ci ca partenere. La un an după întâlnirea lor au creat un video numit Les amies (Prietenele, 2000) care nu redă explicit prietenia lor, ci oferă o privire feministă asupra legăturii dintre o femeie-fetişcană şi o păpuşă, o Barbie uriaşă, ce reprezintă femeia ca obiect al consumului (imaginea ei) şi consumatoare în acelaşi timp. Proiectul ironizează totodată noţiunea de feminitate ce reiese din zicala obişnuită despre “diamantul ca cel mai bun prieten al unei fete”, trimitând la imaginea recârpită din anii ’90 a „fetei IT”. Chiar dacă această piesă este tehnic mai rudimentară, în comparaţie cu lucrări ulterioare ale lor, reuşeşte să atingă multe probleme recurente în arta lor: critica produsului şi întregul spectru al capitalismului, felul în care femeile sunt constrânse de stereotipuri, şi rolul privirii autoriale în consumul de artă.

mai mult: www.rotwandgallery.com

0
0
0
s2sdefault
powered by social2s