0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

 

Cartea Gen şi cetăţenie în România de Diana Elena Neaga a apărut de curând în librării.

Din cuprins:
Construcţia şi (re)construcţia cetăţeniei • Teorii ale cetăţeniei • Gen şi cetăţenie: o abordare constructivistă • Cetăţenia trăită a femeilor – o analiză empirică în zona Hunedoara • Despre amintirea unei cetăţenii trăite în comunism • Experienţa trăită a rolurilor de gen • Participarea civică şi politică a femeilor în viaţa de zi cu zi
Prin intermediul poveştilor de viaţă ale unor femei din România, volumul analizează dimensiunea performativă a cetăţeniei. Din aceste relatări rezultă că modul în care femeile îşi exercită azi cetăţenia este afectat, pe de o parte, de constrângerile asociate rolurilor şi diferenţelor de gen (în baza cărora ele sunt principalele îngrijitoare ale familiei), iar pe de altă parte, de experienţele formatoare trăite în perioada comunistă (munca plătită, îngrădirea libertăţii de mişcare, raţionalizările) şi în perioada de tranziţie (polarizarea socială, prezenţa minoră a intereselor femeilor pe agenda publică, experienţa somajului sau a libertăţii de exprimare).
Adauga un comentariu
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

Aceeaşi senzaţie sufocantă, neliniştitoare mi-a provocat, până la un punct, romanul „FEM” al Magdei Cârneci. Am avut de-a face cu un text permeat până la cele mai intime resorturi şi mecanisme de un lirism dezlănţuit, de o formă de limbaj metaforic generalizat, care îndeamnă la o perpetuă lectură printre rânduri, care dă mereu de înţeles că semnele de pe foaie nu sunt finalităţi, sunt doar deschideri, că mesajul nu e acolo, e altundeva, e peste tot, şi cartea nu e decât un fel de indicator rutier spre Tot. La un anumit nivel textul spune foarte clar acest lucru; modul în care romanul e structurat – imagini înrămate de interludii adresate unei anume prezenţe masculine – conduce spre o concluzie oarecum didactică: „Dragule, încearcă să-ţi provoci contactul cu inteligenţa asta misterioasă ascunsă în adâncul şi înaltul trupului tău. Dacă eu pot, poţi şi tu, acum ştii că se poate. Acum ştii că asta e calea spre Realitate.”

sursa: revistaechinox.ro

fragment din roman: suplimentuldecultura.ro

Adauga un comentariu
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

 

Apărut la Editura Humanitas Fiction, în 2009, romanul Sexul cireşilor” se poate dovedi, pentru cele/cei care nu l-au citit deja, o lectură interesantă.

Ca şi în romanul său de debut, „Portocalele nu sunt singurele fructe”, Jeanette Winterson utilizează fructele ca imagini simbolice ale construirii identităţii de gen, într-o manieră provocatoare şi ironică. „Meşteşugul altoirii plantelor”, de care tânărul Jordan, personajul principal al romanului, este fascinat (şi din care va rezulta, în final, un cireş de sex feminin!) reprezintă, de fapt, „o strategie subtextuală”, cum subliniază Rodica Grigore în articolul „Cireşi, postmodernism &more”, publicat în numărul din 5 iulie 2010 al revistei „Cultura”, prin intermediul căreia autoarea creionează într-o manieră uşor ironică modalităţile ambigue în care se construieşte această identitate.

În acest demers de deconstrucţie ironică a manierelor de formare a rolurilor de gen, Jeanette Winterson apelează inclusiv la elemente de basm, pe care le prezintă, însă, într-o manieră care este departe de poveştile clasice cu care suntem obişnuite/obişnuiţi: există, în roman, 12 prinţese dansatoare, silite să se căsătorească, iar 11 dintre ele ajung sa-şi ucidă soţii.

Adauga un comentariu
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

Joi, 26 aprilie, la ora 18.00, la Café Bohème din Bucureşti (Căderea Bastiliei nr. 11), va avela loc lansarea volumului Evoluţii politice ale maternităţii: perspective feministe semnat de Ramona Păunescu şi apărut de curînd la Editura Polirom în colecţia „Studii de gen”.
Vor vorbi despre carte: Mihaela Miroiu, coordonatoarea colecţiei, Alina Dragolea şi Vladimir Pasti.
Va modera: Andreea Molocea
Eveniment organizat în parteneriat cu Centrul FILIA.
Analiza maternităţii din perspectivă politică este un demers recent, atît pe plan mondial, cît şi în România. Pornind de la premisa că maternitatea nu e un dat „natural”, ci un produs al sistemelor religioase sau politice, volumul identifică principalii factori care, de-a lungul secolelor, au contribuit la poziţionări şi repoziţionări faţă de maternitate, precum şi implicaţiile politice ale instituţionalizării acesteia, în primul rînd inegalităţile dintre femei şi bărbaţi. Descrierea maternităţii în spaţiul occidental este completată de o prezentare în spaţiul românesc în comunism şi postcomunism şi de o analiză a instituţiilor de îngrijire şi educare (grădiniţe, spitale, reţele sociale) din perspectiva părinţilor.
Din cuprins:
Maternitatea, raţiunea de a fi a femeilor sau opţiune? • Maternitate şi cetăţenie. O analiză asupra maternităţii ca fundament al revendicărilor drepturilor politice ale femeilor din spaţiul românesc • Maternitatea în România comunistă: de la indiferenţă la naţionalizare • Maternitatea în România contemporană: percepţiile părinţilor cu privire la creşterea şi educarea copiilor
Ramona Păunescu (n. 1974) este licenţiată în filosofie (1999), are un masterat în politici publice (2001) în cadrul Facultăţii de Filosofie, Universitatea Bucureşti, şi este doctor în ştiinţe politice (Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, 2011). A absolvit cursurile Şcolii Naţionale de Administraţie (ENA), Paris (2005) şi ale Institutului Naţional de Administraţie, Bucureşti (2006). Este manager public în cadrul Ministerului Afacerilor Europene. Domenii de interes: politici publice privind maternitatea, istoria femeilor, feminism, studii de gen. Este coautoare a volumului Naşterea. Istorii trăite (Polirom, 2010).

detalii: polirom.ro

Adauga un comentariu
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

Dincolo de povestea adevărată a eroinei, cartea Eleonorei Pokola este un ghid practic care oferă informaţie utilă celor care se regăsesc în situaţii similare sau cunosc persoane care se confruntă cu fenomenul de violenţă domestică, sub toate formele sale: violenţă fizică, dar şi verbală, emoţională sau financiară, forme mai subtile, care nu lasă vânătăi, dar care afectează profund demnitatea femeii. Cititoarele vor afla care sunt cauzele acestui fenomen, care este portretul psihologic al agresorului, încă de la începuturile relaţiei de cuplu, care sunt drepturile juridice ale femeilor agresate şi unde pot găsi ajutor (adăposturi, consiliere psihologică şi juridică gratuite etc.) Cu doar câteva zile în urmă, cartea “Povestea unei supravieţuitoare” a iesit din tipografie...

Adauga un comentariu
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

"Venus with biceps: A Pictorial History of Muscular Women" de David L. Chapman și Patricia Vertinski (introducere) este o colecție de imagini de arhivă  cu reprezentări ale femeilor musculoase. Autorul ne prezintă această parte a istoriei considerând-o necesară pentru definirea identității de gen. Aceste femei sunt ameninșătoare pentru asocierile clasice dinte bărbați ca sexul tare și femei ca sexul slab. Se pun astfel sub semnul întrebării rolurile de gen și relațiile de putere tipic patriarhale.

via http://www.brainpickings.org

Adauga un comentariu
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

Ce este ACADEMIA BOEMĂ?

Trăim într-o lume a paradoxurilor. Când spunem mediu academic, ne imaginăm un spaţiu rigid, ultra-raţional, sterp, rupt de cotidian, ferecat într-un „turn de fildeş” al teoriilor. Iar când spunem boemă ne gândim la domeniul artistic, şi el rupt de lume, dar la cealaltă extremă, caracterizat prin naivitate, visare, iraţional, excese, dezordine, melancolie, ferecat de asemenea într-un alt „turn de fildeş”. Centrul FILIA îşi propune cu acest proiect de dezbateri culturale să ne convingă pe toţi să coborâm din turnurile noastre de fildeş, reale sau închipuite, pentru a ne întâlni la o cafea şi a ne cunoaşte mai bine, pentru a depăşi preconcepţiile despre aceste lumi aparent antinomice – academic vs artistic.

Trăim cu sentimentul că zi de zi trec pe lângă noi oameni frumoşi, pe care nu avem răgazul să îi descoperim. Ne plângem tot timpul că spaţiul public nu ne oferă modele feminine veritabile, ci doar femei-obiect, însă uităm adesea că ţine de noi să alegem altceva şi să ne cultivăm alte modele, pe care le avem în jurul nostru din plin. Ne propunem astfel ca o dată pe lună să invitam la o cafea câte o femeie care s-a remarcat în domeniul său, care ne inspiră, şi în faţa căreia să reînvăţăm să facem exerciţii de  recunoştinţă şi apreciere. Considerăm că aceasta este o nevoie atât a noastră, a celor din mediul academic, cât şi a femeilor extraordinare care merită să îşi cunoască admiratorii.

A treia ediţie a Academiei Boema va fi dedicată descoperirii femeilor fascinante care se ascund după coperţi – scriitoarelor interbelice din România. Bianca Burţa-Cernat este cea care ne va ghida şi ne va prezenta tabloul unei literaturi ascunse nouă până acum, literatura scrisă de femei. Ce este special la „Fotografii de grup cu scriitoare uitate” este tandreţea şi totodată, spiritul critic cu care aceste scriitoare sunt analizate şi prezentate, creând o imagine cât mai completă a unor ani şi a unor pagini  omise de istoria literară românească. Alături de Bianca Burţa-Cernat, vă invităm să admiraţi şi voi aceste scriitoare, încercând în mod empatic să înţelegem tumultul acelor ani: emanciparea femeilor din România, erotismul acelei vremi, intrigile literare, scrisul ca metodă de evadare din sistemul patriarhal.

Despre Bianca BURŢA-CERNAT

Bianca Burţa-Cernat (n. 13 aprilie 1979, Cîmpulung-Muscel) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, la secţia Română-Franceză (2002), şi Masteratul de Literatura română contemporană, în cadrul aceleiaşi facultăţi (2003). Este doctor în Filologie (2011) cu distincţia summa cum laude − titlu acordat în urma susţinerii unei teze intitulate Afirmarea Scriitoarei în literatura română. Proza feminină interbelică. Din 2004 susţine, ca asistent asociat, seminarii de Istoria literaturii române la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, iar din 2010 colaborează, în calitate de cercetător asociat, la proiectul Cronologia vieţii literare româneşti. 1990-2000 iniţiat de Institutul de Istorie şi Teorie Literară ,,G. Călinescu”. Este redactor la Editura Cartea Românească şi colaborator permanent al revistei Observator cultural.

Adauga un comentariu
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

Joi, 10 noiembrie, începând cu ora 18.00, la Librăria Dalles din Bucureşti, va avea loc lansarea volumului Fotografie de grup cu scriitoare uitate. Proza feminină interbelică, semnat de Bianca Burţa-Cernat şi apărut recent în colecţia „Critică şi Istorie literară” a Editurii Cartea Românească.

La eveniment vor lua cuvântul: Mihaela Miroiu, Simona Sora, Carmen Muşat.

Moderatoare: Oana Boca.

Despre carte:

Polemică în raport cu tendinţele de enclavizare a aşa-numitei ,,literaturi feminine”, cu prejudecăţile sexiste, dar şi cu „feminismul diferenţei”, cartea îşi propune să integreze în metabolismul socioestetic al literaturii române o dimensiune marginalizată – literatura autoarelor –, fără să o supraliciteze. Cercetarea focalizează asupra perioadei de maximă afirmare a femeilor-scriitoare, asupra contextelor şi condiţiilor care au făcut-o posibilă. Nu întîmplător, întrucât literatura este un important indice al emancipării femeii în societatea românească a epocii.

Mai multe informaţii pe site-ul editurii Cartea Românească.

Sursa : blogul-medusei.blogspot.com

Adauga un comentariu
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

Fundatia "Noi Citim" lanseaza astazi, 13 aprilie 2011, cel de-al doilea volum al cartii "Cele patru dimensiuni ale feminitatii romanesti". Evenimentul va avea loc  in sala “Irina Nicolau” din incinta Muzeului Taranului Roman (Sos. Kiseleff, nr.3, Bucuresti).

"Cele patru dimensiuni ale feminitatii romanesti" isi propune sa prezinte intr-o maniera confesiva, personala, relatiile esentiale din viata unei femei: relatia cu sine, cu familia, cu profesiunea si cu divinitatea. Intr-o serie de eseuri scurte, cele 32 de autoare ale acestui volum privesc introspectiv existenta lor de pana acum, precum si relatiile cu cei din jur. Printre autoarele acestui volum se numara soprana Felicia Filip, femeia de afaceri Maria Grapini, scriitoarea Doina Rusti si, nu in ultimul rand, colega nostra de la echipa Feminism Romania, Delia Panait.

Adauga un comentariu
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

Ieri, 28 martie, a avut loc Gala Premiilor Observator Cultural 2011, in cadrul careia, la diferite sectiuni, au fost premiate si femei creatoare din cultura romana: premiul pentru debut i-a revenit Ralucai Duna, pentru volumul "Eu, Autorul. Reprezentari auctoriale in literatura si pictura. Din Antichitate pana in Renastere" (editura Tracus Arte), la categoria Critica/ Istorie literara/ Teorie literara a fost premiata Corina Ciocarlie, pentru  "In cautarea centrului pierdut" (Editura Art), in timp ce la categoria proza, a fost premiata scriitoarea Gabriela Adamesteanu, pentru romanul sau, „Provizorat”, aparut anul trecut  la Editura Polirom.

Este un bun prilej de a va recomanda spre lectura acest roman, in care perioada comunista este descrisa prin intermediul unor destine marcate de povesti de iubire, de adulter si, nu in ultimul rand, de problema avortului ilegal si a pendularii intre spaima de pedeapsa unui regim cu drept de proprietate asupra trupului femeiesc si groaza pe care ti-o puteau starni, firesc, mijloacele barbare si ilegale la care puteai apela si care te putea determina sa ai cele mai nesabuite sperante, asa cum dovedeste sfarsitul romanului: “S-a asezat pe scaunul de pe roata, poate zguduiturile astea care o arunca in sus, într-o parte, intr-alta, care arunca autobuzul ca pe o minge, au s-o scape de instalatie”.

Adauga un comentariu
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

Pentru ca sunt putine materiale din care putem afla mai multe despre femeile din istoria Romaniei, va recomandam aceasta prezentare a volumelor „Trecute vieti de Doamne si Domnite”...si, evident, volumele insele!

„. Femeile trăiau izolate, între ele, în apartamente separate, ginecee, sau chiar haremuri, cum se vor numi aceste locuinţe sub Vodă I Alexandru Mavrocordat. Ele nu mai apăreau în public decât la serbările familiale, logodne, nunţi, botezuri, şi în afară de unele excepţii (cum a fost de pildă Doamna Ruxanda Ipsilanti) emanciparea femeii din această stare de semisclavie se făcu abia pe la sfârşitul secolului, sub influenţa austriacă şi mai ales rusească(...)."- Constantin Gane „Trecute vieti de Doamne si Domnite”.


Sursa: Jurnalul

Adauga un comentariu
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

Ileana Baia  

Una dintre tarele culturii romane moderne este lipsa de idei. Autorilor romani li se reproseaza, adesea, faptul ca nu prezinta analize reci ale unor fenomene, analize care sa fie sursa de idei originale, ci eventual imbraca in metafore, uneori foarte prelucrate, truisme sau idei facile, fara valoare informativa mare. Informatia inseamna de fapt surpriza. Cu cat un enunt prezinta un adevar mai neasteptat, cu atat valoarea informativa a sa e mai mare.

Adauga un comentariu
Citește mai departe...
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

                                                                                                                                                                               

 Motto:“Herta Muller e una dintre acele figuri din mitologia greaca, femeie si  instanta morala in acelasi timp"

(Mircea Cartarescu)

 

Ilona Voicu

Cu romanul “Leaganul respiratiei”, aparut anul trecut in Germania si tradus anul acesta si in limba romana, Herta Muller isi continua crezul artistic de a vorbi in opera sa despre ce inseamna viata sub dictatura, asa cum niciunul dintre scriitorii romani ramasi in tara nu au avut puterea sau curajul sa o faca.

De data aceasta, scriitoarea reconstituie, in maniera sa proprie, incarcata de un lirism ce-ti taie adesea respiratia, despre experienta etnicilor germani din Romania, deportati, in 1945, in lagarele de munca din Uniunea Sovietica. Personajul central, adolescentul Leopold Auberg, alaturi de alti conationali de-ai sai, traieste aceasta experienta-limita intr-o maniera subiectiva proprie, care-l ajuta sa-si conserve demnitatea si, pana la urma, integritatea psihica: isi populeaza universul  in care este fortat sa traiasca timp de cinci ani doar cu obiecte, gesturi si trairi simple, esentializate la maxim (o lopata, o batista sau, pur si simplu, foamea, ca ”insotitor” permanent, de-a lungul acestei experiente). Este o salvare care, insa, ii reuseste doar partial, pentru ca, odata intors acasa, Leopold nu va mai reusi niciodata sa se distanteze total de experienta lagarului de munca.

Desi firul epic al romanului reprezinta, in principal, rezultatul numeroaselor convorbiri purtate de catre autoare cu poetul Oskar Pastior, “Leaganul respiratiei” este, fara indoiala, o creatie a unei scriitoare ce poseda geniala capacitate de a transfigura o asemenea poveste, de a o transforma intr-o marturie subiectiva cu o deosebita forta evocatoare. Or, aceasta transformare se realizeaza intr-o maniera pe care am putea-o numi “neintentionat feminista”: lucrurile nu sunt luate in stapanire, nu devin mijloace sau instrumente ale supravietuirii,  ci parti ale unei relatii ce pune intre paranteze utilitatea rationalizarii excesive, privilegiind subiectivitatea, investitia afectiva.

Adauga un comentariu
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s
 

Rețeaua VIF

Ghid pentru victimele violenței sexuale

Discriminari Urbane

Asistență și consiliere pentru violență domestică nonstop și gratuit la 0800 500 333

 

Violență domestică
Educaţie sexuală
Reclamă discriminarea