Ileana Baia
Una dintre tarele culturii romane moderne este lipsa de idei. Autorilor romani li se reproseaza, adesea, faptul ca nu prezinta analize reci ale unor fenomene, analize care sa fie sursa de idei originale, ci eventual imbraca in metafore, uneori foarte prelucrate, truisme sau idei facile, fara valoare informativa mare. Informatia inseamna de fapt surpriza. Cu cat un enunt prezinta un adevar mai neasteptat, cu atat valoarea informativa a sa e mai mare.
De asemenea, autorilor romani li se reproseaza ca nu dau solutii, ci doar cel mult aduc critici. Solutiile nu vin decat in urma unor analize, dar si a unor demersuri creative. Ploaia de metafore care cosmetizeaza banalitati nu aduce nici solutii, nici nu da personalitate culturii care le-a creat. La fel cuvintele tari, care socheaza pe moment, dar apoi zboara asemenea gloantelor descarcate in ghetouri, sedii mondiale ale subculturii. Testul timpului il trec doar ideile, inovatiile reale. Acestea nu sunt si nu vor fi niciodata produse de serie, nu se pot contraface.
Ilinca Bernea este o scriitoare atipica in cultura noastra. Dincolo de eruditia pe care nu si-o disimuleaza in scrierile sale (e absolventa de filosofie si teatru, doctor in filosofie), Ilinca Bernea respira creativitate si nonconformism. E unul dintre acele spirite libere care nu se tem sa-si puna cele mai dificile probleme in orice moment. Creierul ei pare a se hrani cu raspunsuri incomode si inedite la intrebari filosofice “cu greutate”, dar si la unele cu tenta mundana, adesea voalate de tabuuri. Ilinca Bernea nu injura, nu foloseste limbaj de cartier, nu face risipa de mijloace stilistice, dar reuseste sa te surprinda aproape la fiecare pagina cu o fraza care merita citata sau cu un diagnostic dur, dar precis al unor fenomene. Autoarea stie sa te faca sa exclamezi “La naiba, asa e!” cand vine plina de naturalete, dar fara pic de mandrie sau autoritate, cu solutia unei probleme existentiale care te-a facut sa-ti storci mintea sau macar ti-au trecut prin gand o data in viata ta.
Ultima carte a Ilincai Bernea, “Alma musica” o colectie de nuvele aparuta in 2010, abunda in asemenea “diagnostice” si solutii. Dar Ilinca Bernea este in primul rand autoarea primului roman feminist din literatura romana, “Legende Androgine”. In opinia autoarei, scopul “Legendelor” este “curatenia” in marea cultura, din nefericire, sexista. Intentia ei a fost acea de a asana sexismele infiltrate in cultura, de a demonta ideile antifeministe purtate asemenea unor virusuri de valorile culturale occidentale. Daca “Legendele Androgine” sunt mai greu de gasit in librarii la ceva timp de la aparitia din 2004 (editura Cartea Romaneasca), “Alma musica” (editura Dacia) este usor de procurat.
