Vineri 17 octombrie 2014, la Libraria Bastilia, a fost lansat proiectul “Discriminari Urbane. Program de cetatenie activa sensibil la gen”, intr-un cadru informal care a prilejuit o dezbatere pe tema formelor de discriminare care ne afecteaza viata in Bucuresti.  Au vorbit despre proiect: Laura Gr;">nberg (Societatea de Analize Feministe ANA) – manager de proiect, Ilona Voicu (Asociatia FRONT) - asistent Proiectsi Diana Neaga (Societatea de Analize Feministe ANA)  - coordonator cercetare.

Au intrevenit in cadrul dezbaterii invitatele Irina Cios - curatoare, Roxana Trestioreanu conf.univ. UNARTE, Ileana Oancea artista care a creat lucrarea “Contesa” – imaginea simbol a proiectului, afirmand impreuna, o directie care exista in arta contemporana catre includerea dimensiunii de gen si exprimarea sa in spatiul public.

Activistele Irina Zamfirescu– Active Watch si Simona-Maria Chirciu – Centrul FILIA au vorbit de asemenea, despre dezvoltarea urbana si egalitatea de sanse. Au fost alaturi de noi si reprezentantele Departamentului pentru Egalitate de sanse intre Femei si Barbati, doamna ConsilierCristina Niculescu si doamna ConsilierGianina Dimitrescu care auamintit in cadrul dezbaterii, despre Conventia de la Istanbul, instrument international pentru prevenirea violentei impotriva femeilor, semnata recent si de Romania.

In cadrul evenimentului de lansare au fost enuntate premisele din spatele proiectului “Discriminari urbane. Program de cetatenie activa sensibil la gen”- de ce este important sa aducem pe agenda publica discriminarea urbana? Proiectul, prin cele doua componente ale sale, cea de cercetaresi cea de activism, ridica pentru prima data astfel de probleme in Romania.

”Orasul - adica strazile, cladirile, monumentele, traficul, parcurile,  dar si oamenii in interactiunile lor verbale si non verbale cotidiene construiesc permanent genul, il mentin in interiorul acelorasi dihotomii conservatoare sau, mai rar, il reconstruiesc in paradigmele unui discurs care acomodeaza mai bine realitatile (de gen) ale lumii in care traim. Eu spun ca Bucurestiul este din multe puncte de vedere un oras sexist. Visez la un Bucuresti care sa ma contrazica” - Laura Grünberg

“Descopar pe zi ce trece tot mai multe forme in care patriarhatul se manifesta si incec sa ma implic cat pot de mult in deconstructia inegalitatatilor. Te-ai gandit vreodata ce gen are orasul tau?” – Diana Neaga

Este Bucurestiul un oras sexist?

“Este Bucurestiul un oras sexist?” Raspunsul este fara indoiala “Da”. Iata cateva aspecte care au fost prezentate in cadrul intalnirii si care au rezultat in urma cercetarii pentru Ghidul Discriminarilor Urbane:

-          Din 102 statui inventariate, 87 reprezinta barbati si doar 15 reprezinta femei.

-      In Bucuresti avem un monument inchinat victimelor fumatului (Parcul Tineretului), dar  nu avem un monument in cinstea femeilor victime ale politicilor pronataliste. Au fost 100.000

de femei victime ale politicilor pronataliste, dar in Bucuresti exista 0 monumente/inscriptii

-          Doar 2 bulevarde poarta nume de femei (Regina Maria si Regina Elisabeta), dar 39 poarta nume de personalitati masculine, in schimb  14 intrari (fundaturi) sau alei poarta nume de personalitati feminine.

-          Din totalul bulevardelor/strazilor/pasajelor/pietelor din Bucuresti care poarta numele unei personalitati, 1447 (95%) poarta nume de personalitati masculine si 5% poarta nume de personalitati feminine.

-          Hartuirea stradala este o problema foarte grava. Iata cateva marturii semnalate de femeile care au trecut pe langa standul Discriminari Urbane de la Femei pe Matasari:

• “Piata Matache:  Am fost fluierata de vreo 3 dubiosi de vreo 35 ani + avansuri murdare”.

• “A intrat cu mine in bloc si, urcand pe scari, m-a prins din spate, de sani. Arata absolut prezentabil si era 9 seara, intr-o vara”.

• “Eram pe langa parcul IOR si tot treceau baieti pe langa noi care ma faceau pe mine si pe prietenele mele ... Nasoale cuvinte”.

-          Iar sexualizarea o intalnim la tot pasul.

 

Iar daca in arta urbana clasica, reprezentarea femeii este una reductiva: femeile mangaie pisici, se roaga sau dorm, in timp ce barbatii lupta, calaresc, dupa cum veti afla mai multe detalii si din Ghidul Discriminarilor Urbane, arta contemporana devine un aliat al non-discriminarii. In cadrul proiectului va fi organizata si o expozitie tematica  de fotografie/arta video/instalatii.

Cu ocazia acestui eveniment, am cerut intr-o maniera informala participantilor, sa ne sugereze nume de personalitati feminine care ar putea sa denumeasca un bulevard sau o statie de metrou din Bucuresti. Biletele cu propuneri au fost stranse in palarii:

Asteptam si alte propuneri! Urmariti-ne pe www.discriminari-urbane.ro! Marcati toate discriminarile pe care le suferiti in Bucuresti, pe Harta interactiva a discriminarilor urbane: http://www.discriminari-urbane.ro/index.php/concurs/harta-interactiva.

 

***

Material realizat în cadrul proiectului “Discriminări urbane. Program de cetăţenie activă sensibil la gen”, proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul materialului nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org


0
0
0
s2sdefault
powered by social2s
 

Rețeaua VIF

Ghid pentru victimele violenței sexuale

Discriminari Urbane

Asistență și consiliere pentru violență domestică nonstop și gratuit la 0800 500 333

 

Violență domestică
Educaţie sexuală
Reclamă discriminarea