Ioana-Georgiana Ionescu
Ziua de 25 noiembrie isi propune sa fie de impact, prin intensitatea semnificatiilor pe care le are atat la nivel international, cat si national, marcand eliminarea violentei impotriva femeii. Din perspectiva initiativelor de activism feminist, Declaratia Organizatiei Natiunilor Unite pentru Eliminarea Violentei Impotriva Femeii semnata pe 20 decembrie 1993 s-a constituit ca reglementarea juridica internationala. Aceasta a stat la baza actiunilor de emancipare a femeilor din diferite tari care se confruntau cu problema inegalitatii de gen, discriminare sau reprezentari culturale disfunctionale ale femeilor si rolurilor acesteia.
Prin Rezolutia 54/134 a Adunarii Generale a Natiunilor Unite din 17 decembrie 1999 intreprinderea de actiuni specifice emanciparii femeii la nivel mondial a capatat o noua dimensiune prin desemnarea zilei de 25 noiembrie ca Zi Internationala Impotriva Violentei de Gen. Curiozitatea specifica atat unui specialist care a dobandit cu anii experienta concreta de lucru cu femei victime ale violentei, cat si a unei femei care prin majoritatea actiunilor sale personale si profesionale realizeaza de cele mai multe ori o emfaza a potentialului feminin romanesc m-a determinat sa ma documentez cu privire la semnificatia acestei date in istoria activismului feminist.
Astfel, am descoperit povestea surorilor Mirabal care s-au impus in Republica Dominicana a anilor '60 prin militantismul impotriva regimului dictatorial Trujillo, fapt pentru care au fost ulterior si asasinate. Motivate de dorinta de libertate de exprimare pentru femeile dominicane si nevoia devenita critica a poporului dominican de a evolua eliberandu-se de dictatura Trujillo, Patria, Minerva si Maria Teresa au reusit sa se implice activ impreuna cu sotii acestora in actiuni concrete de rezistenta anti-Trujillo in Republica Dominicana. Impactul vocilor lor a devenit atat de puternic incat intr-o declaratie publica de la inceputul lunii noiembrie a anului 1960 in "El Jefe", Trujillo afirma faptul ca problemele prioritare ale regimului sau de la momentul acela sunt Biserica si surorile Mirabal.
Spiritul revolutionar al celor trei "Mariposas Inolvidables" ("Fluturi de neuitat") in vremuri politice tumultoase pentru Republica Dominicana nu a ramas nesanctionat, acestea fiind supuse constant persecutiilor pentru actiunile clandestine intreprinse impotriva statului. Surorile Mirabal au fost incarcerate, torturate, abuzate sexual si umilite pe perioada detentiei in repetate randuri in penitenciarele de maxima securitate ale statului dominican din ordinul dictatorului Rafael Leonidas Trujillo Molina. Dupa moartea acestora intr-un accident de masina despre care au existat pareri justificate conform carora ar avea implicatii din partea autoritatilor dominicane, poporul dominican nu le-a dat uitarii, plasandu-le pe un piedestal al simbolurilor vii de rezistenta anti-dictatoriala. Mai mult decat atat, datorita puterii de care au dat dovada atat in actiunile politice de deturnare a regimului politic defectuos, cat si pe perioada incarcerarii, cele trei femei dominicane au devenit in scurt timp un simbol pentru zona Americii Latine.
In anul 1981, cu ocazia Primei Adunari Feministe din American Latina si Zona Insulelor Caraibe, ziua de 25 noiembrie a fost aleasa in virtutea comemorarii surorilor Mirabal si totodata de ridicare a nivelului de constientizare a populatiei asupra femeilor victime ale violentei domestice, violurilor, hartuirii sexuale, cat si a persecutiilor initiate pe motive politice. La distanta de 26 de ani, in Romania anului 2007, Fondul Organizatiei Natiunilor Unite pentru Activitati Populare (UNFPA) marcheaza Ziua Internationala pentru Eliminarea Violentei Impotriva Femeilor in Romania. Aceasta masura poate fi subsumata in ansamblul de strategii post-aderare la Uniunea Europeana organizate de catre autoritatile romane in colaborare cu forurile decizionale europene.
Pe de alta parte, simbolistica existentei unei zile specifice pentru combaterea oricaror actiuni violente impotriva femeilor in Romania se impune ca distinctiva. La un nivel foarte personal, femeii romance i s-au acordat mijloacele necesare pentru a-si face cunoscute nevoile, drepturile, cat si masurile la care poate apela in cazul in care devine victima a actelor violente. Fie ca vorbim de violenta si abuz in familie, in comunitate, in cuplu, la locul de munca, in retele infractionale organizate de trafic de persoane, numeroase esantioane ale populatiei feminine romanesti raman inca vulnerabile in contextul anului 2010.
Gradul de vulnerabilitate al la formele de violenta sus-mentionate se modifica in functie de prezenta si intensitatea de manifestare a unor factori contextuali, cat si a unr factori de natura subiectiva, pur psihologica. Din punct de vedere cultural, Romania inca se incadreaza traditiei patriarhale care permite plasarea femeii in roluri domestice pasive, cu libertate de miscare limitata de datoria “primordiala” de a avea grija de gospodarie si copiii cuplului conjugal. In mediul rural, exista o proportie numeroasa de reprezentante ale genului feminin care dupa venirea pe lume a primului copil raman "la vatra" pentru a se ingriji de educatia copiilor si sarcinile gospodaresti in vreme ce barbatul familiei continua sa munceasca devenind unic furnizor pentru familia sa.
Cultura urbana romaneasca pe de alta parte, ne infatiseaza in fiecare zi fatete ale puterii feminine, de la femei care militeaza pentru democratie pe scena politica romaneasca, femei ministri, femei de afaceri care impartasesc din tainele succesului, femei fatale care bombardeaza media cu mesaje vizuale socante, femei care realizeaza munci care pana nu demult fusesera apanajul exclusiv al masculinitatii, femei judecatori, samd. Fie ca ne referim la femei traditionale din mediul rural sau la femei moderne din mediul urban romanesc, problematica puterii, a negocierii acesteia in relatiile semnificative, cat si a consecintelor nefaste ale unor schimbari bruste ale raporturilor de putere raman realitati palpabile.
Violenta domestica atinge de multe ori cote alarmante. Desi legislatia romaneasca se perfectioneaza continuu in sensul reglementarii si sanctionarii actelor de violenta impotriva femeii atat in interiorul cuplului marital, cat si inafara acestuia, exemplele cutremuratoare ale unor femei aflate in situatii limita de violenta nu contenesc sa satureze mass-media.
Mai mult decat atat, forma preponderenta de exploatare din mecanismul infractional al traficului de persoane o reprezinta exploatarea sexuala a femeilor in Romania. Un motiv de suplimentare a eforturilor de prevenire a abuzului si violentei in acest caz il constituie scaderea mediei de varsta a tinerelor care ajung in situatii de exploatare atat la nivel intern, cat si international. Implicate fara drept de apel intr-o gama de relatii bazate pe castigarea increderii de catre recrutori care pozeaza in oameni influenti, parteneri de cuplu iubitori sau angajatori seriosi, femeile victime ale traficului de persoane in Romania care reusesc sa iasa dintr-o astfel de situatie cu ajutorul autoritatilor, clientilor sau pe cont propriu, se impun ca supravietuitoare. Cu toate acestea suportul real de care au nevoie in vederea reabilitarii emotionale si recuperarii independentei este furnizat apeland la solutii de urgenta si parteneriate intre sectorul guvernamental si non-guvernamental.
O alta manifestare "in tendinte" a abuzului impotriva femeii il constituie hartuirea la locul de munca, sau mobbing-ul. Intr-un studiu recent realizat de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, denumit sugestiv "Femeia conteaza!", rezultatele indica faptul ca ingradirea posibiltatii de exprimare, izolarea, desconsiderarea in fata colegilor, discreditarea profesionala sau compromiterea sanatatii reprezinta adevarate cutume organizationale in Romania in ceea ce priveste relatia angajat – angajator.
In concluzie, salut si promovez initiativa europeana a zilei de 25 noiembrie ca Zi Internationala de Eliminare a Violentei Impotriva Femeii ca pas strategic esential in miscarea de emancipare a femeii in Romania pe de o parte, si de prevenire si combatere a actiunilor de abuz si violenta impotriva femeilor pe de alta parte. Mai mult decat atat, una dintre semnificatiile centrale ale unei astfel de zile comemorative in Romania ar trebui sa fie reprezentata de capacitatea femeilor victime ale violentei de orice natura de a supravietui post-abuz, de a-si reconstrui identitatea, de a-si recapata pofta de viata si demnitatea. Pe scurt, de a redeveni persoane independente si increzatoare in fortele proprii. Pentru aceasta categorie de femei, ziua de 25 noiembrie se distinge ca autentica si aniversara.
