de Tudorina Mihai

Astăzi s-a iniţiat la sediul Fundaţiei pentru o Societate Deschisă seria de întâlniri cu candidaţii la alegerile europarlamentare din 25 mai.

Invitatul dezbaterii a fost Theodor Stolojan, cap de listă a Partidului Democrat Liberal.

S-au discutat multe puncte din programul electoral al PD-L, la care Stolojan declară că a lucrat din greu timp de patru luni de zile. Mă voi referi la câteva aspecte, cu menţiunea că acestea sunt doar câteva din multitudinea de teme atinse, ce acoperă domenii vaste, de la resurse şi energie (regenerabilă, gaze de şist, gaze naturale), piaţa comună, zona euro, la libera circulaţie, migraţie, problematica romilor şi a altor grupuri vulnerabile ş.a.

foto Ioana Avădani

Înainte de a trece la cele trei teme enunţate în titlu: drepturile LGBT, dreptul la avort şi egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, trebuie spus că Stolojan este un politician remarcabil prin abilitatea cu care îşi strecoară propriile valori  – atât legate de domeniul economic, cât şi de cel social – în masa europarlamentarilor din Grupul Popularilor Europeni, în care predomină conservatorismul. Stolojan este mult mai progresist chiar şi decât unii social-democraţi români actuali şi, în ciuda faptului că a lucrat la Banca Mondială, sau poate tocmai de aceea, pentru că este un bun cunoscător al sistemului financiar şi economic din chiar interiorul unei instituţii cu greutate la nivel global, este critic faţă de politicile financiare impuse de FMI şi Comisia Europeană în România, cum ar fi liberalizarea unor pieţe, în detrimentul consumatorilor (dând ca exemplu pozitiv măsura luată de Orban în Ungaria de preluare în administrarea autorităţilor publice locale a serviciilor de apă şi canalizare). În cadrul dezbaterii a criticat deschis presiunile făcute de FMI şi CE pentru liberalizarea pieţei gazului în România. În schimb, acelaşi Stolojan este şi un susţinător al mediului de afaceri, lăsând un răspuns evaziv cu privire la exploatarea gazelor de şist. „Am fost în Pungeşti” a spus el, „oamenii de acolo nu sunt împotriva exploatării gazelor de şist, ei vor asigurări că nu vor fi afectaţi, că vor fi despăgubiţi”. A mai spus şi că energia regenerabilă trebuie să se aşeze pe baze economice, competitive.

Aceeaşi atitudine, pe alocuri diferită de cea a popularilor vest-europeni, pe altele similară, se regăseşte în temele legate de drepturile minorităţilor etnice, sexuale, drepturile reproductive şi egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

 

1. Avortul

 

Stolojan respinge categoric orice iniţiativă de interzicere a avortului sau de restrângere a accesului la acesta, în ciuda presiunilor care se fac din partea unor grupuri (nu le-a numit, dar este evident că sunt grupurile religioase , pro-vita, care fac un lobby insistent în Parlamentul European). A amintit de Decretul din 1966 din România din cauza căruia au avut de suferit milioane de femei şi a spus că nu vrea să se repete vreodată asemenea tragedii.

 

2. Drepturile LGBT

Recunoaşte că înainte se opunea drepturilor acordate minorităţilor sexuale, dar de când lucrează în Parlamentul European s-a schimbat şi că în prezent se abţine de la vot în aceste chestiuni (aşa cum a făcut-o la votul pe Raportul Lunaceck). Este o poziţie care, venind de la un membru al grupului popularilor europeni, se poate considera pozitivă. Cel puţin se abţine, spre deosebire de unii colegi de-ai lui care votează negativ.

 

3. Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi

Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi nu este punctul forte al lui Stolojan, asta se ştie. Şi el recunoaşte că votul pe care l-a dat rapoartelor Estrela – privind drepturile reproductive  şi sexuale  - şi Zuber – privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, la fel ca altor rapoarte din domeniile în care nu este specialist, este urmare a consultării cu colegii implicaţi în respectivele domenii (de exemplu în domeniul justiţiei se bazează pe opinia Monicăi Macovei). Totuşi, este o inconsecvenţă să spună că susţine fără rezerve adoptarea unor măsuri pentru eliminarea discriminării de gen, inclusiv măsuri care să vizeze asigurarea accesului la servicii de sănătate sexuală şi a reproducerii, dar în Parlamentul European să respingă cele două rapoarte.

Stolojan şi-a explicat votul negativ dat pe Raportul Zuber prin aceea că nu este adept al cotelor de gen, amintind de cotele care existau înainte de 1989 în Marea Adunare Naţională. În forfota care s-a creat în sală pe acest subiect, mai întâi a încercat să dea ca exemplu faptul că în Statele Unite femeile au reuşit să acceadă la funcţii şi fără cote de gen, apoi în momentul în care i s-a replicat că totuşi americanii au adoptat măsuri afirmative, atât pentru femei cât şi pentru minorităţile rasiale, a răspuns că societatea românească nu este pregătită pentru asemenea măsuri. Admiţând că avem o problemă cu discriminarea femeilor, atunci ce-i de făcut, Stolojan a dat răspunsul clasic: soluţia stă în educaţie. Cine şi în ce fel va reuşi să schimbe mentalităţile prin educaţie, nu s-a discutat.

Concluzia pe care aş putea s-o trag în urma dezbaterii de astăzi este că Stolojan este orice numai nu un politician conservator şi că, probabil, s-ar simţi mai confortabil în grupul liberalilor sau al social-democraţilor europeni. Prezenţa în PPE face ca pe temele care nu-i sunt familiare, care exced domeniului economic şi financiar, să capete greutate poziţia adoptată de grup, ceea ce explică în parte voturile negative date unor rapoarte privind drepturile sexuale şi reproductive şi privind egalitatea de gen. Stolojan a ajuns în PD-L prin diversele conjuncturi politice, la fel cum a ajuns PD-L în PPE, deşi cândva Partidul Democrat se definea ca fiind de stânga. Închei cu menţiunea că, fiind în plină campanie electorală, există şi posibilitatea ca Theodor Stolojan de acum să fie mult mai deschis la dialog şi la abordarea unor teme cu care nu este familiarizat, decât dacă n-ar fi existat miza alegerilor.  Tocmai de aceea este de urmărit ce va face în Parlamentul European în mandatul următor pentru a vedea cât de mult a contat întâlnirea de astăzi.

____________________________________

Articol redactat în cadrul proiectului #PolFem .

Citeşte şi: " Campanie fără discriminare! -  Apelul societăţii civile către politicieni"

0
0
0
s2sdefault
powered by social2s