Ioana-Georgiana Ionescu

In cautarea unei vieti mai bune-Ep. 6

Inspirata de ziua de 25 noiembrie care a marcat lupta pentru eliminarea violentei impotriva femeii, cat va propun in articolul prezent o scurta incursiune in universul sumbru al abuzului si violentei care pot fi regasite in exploatarea sexuala in Romania. Daca pornim de la premisa ca abuzul presupune in mod implicit violenta, in situatiile de exploatare sexuala a femeii putem demara discutia asupra violentei impotriva femeii ca victima a traficului de persoane din perspectiva tipurilor de abuz carora aceasta este supusa pe toata perioada exploatarii...

Din punct de vedere teoretic, in sens larg, notiunea de abuz poate combina diferite abordari : 1) incalcare a legii; 2) intrebuintare fara masura a unui lucru; 3) eroare care consta in exagerarea unui fapt; 4) tot ceea ce depaseste limitele normale. Astfel, in general, abuzul implica ilegalitate si/sau exces care conduc de cele mai multe ori catre consecinte si efecte negative asupra persoanelor supuse acestui fenomen. In sens mai specific putem vorbi despre notiuni precum abuzul emotional, abuzul fizic, abuzul sexual si abuzul economic.

Abuzul emotional poarta denumiri alternative precum abuz psihologic sau abuz mental si reprezinta o forma de abuz caracterizata prin actiunea unui individ asupra unui altuia care contine comportamente daunatoare din punct de vedere psihologic. Aceasta forma de abuz se regaseste asociata de cele mai multe cu dezechilibrul pozitiilor de putere concretizat in existenta unor relatii de cuplu abuzive, fenomenul de bullying care se manifesta predilect in institutiile scolare, abuzul emotional sau mobbing-ul de la locul de munca.

Abuzul fizic implica utilizarea contactului fizic cu o persoana in scopul intimidarii psihologice a acesteia sau vatamarii corporale propriu-zise. Cele mai frecvente forme de manifestare a abuzului fizic pot fi sintetizate astfel: a) aplicarea de lovituri cu palmele; b) aplicarea de pumni, c) impinsul sau smucitul unei persoane; d) biciuirea unei persoane; e) vatamarea corporale a unei persoane cu obiecte; f) ciupitul excesiv al unei persoane; g) lovirea unei persoane folosind picioarele; h) punerea de piedici fizice unei persoane in timpul deplasarii pentru a o impiedica sa fuga, insotita de vatamare corporala; i) sugrumatul; j) vatamari corporale aplicate unei persoane in zona capului; k) tentativele de a inneca o persoana; l) deprivarea de somn a unei persoane; m) expunerea voita a unei persoane pe perioade variabile de timp la frig, cald, socuri electrice, radiatii sau foc; n) obligarea unei persoane sa stea in pozitii incomode (de ex.: legata de un obiect de mobilier din casa); o) aplicarea de taieturi sau crestari ale unor parti ale corpului unei persoane; p) expunerea unei persoane la interactiunea cu un animal periculos; r) aruncarea cu proiectile catre o persoana sau vatamarea corporala prin aplicarea de impuscaturi; s) expunerea unei persoane la substante toxice; t) infectarea unei persoane cu o boala; u) deprivarea unui individ de hrana sau medicamente necesare supravietuirii; v) orbirea unei persoane sau modificarea capacitatii acesteia de vedere; x) muscatul sau aruncatul de acid asupra unei persoane, etc.

Nu se poate trece cu vederea diversitatea formelor de abuz fizic la care o persoana poate fi expusa sau supusa. Daca am duce mai departe demersul de analiza spre forme cu grade diferite de subtilitate sau complexitate, am convingerea ca vor fi necesare mai multe alfabete pentru ordonarea acestora. Asa cum toate aceste forme sunt extrase din realitatea cotidiana si interactiunile dintre oameni cu caracter abuziv, o concluzie umana care se poate extrage ar fi aceea ca fata in fata cu abuzul si situatiile limita din punct de vedere al integritatii fizice a unei persoane, atat agresorul cat si victima devin instinctuale, avand ca scop supravietuirea care se poate realiza doar cu invingerea adversarului in lupta.

Tot in sfera abuzului se inscrie si abuzul sexual care poate fi definit in sens larg ca activitate prin care o persoana se angajeaza in raport cu alta intr-un comportament sexual nedorit de aceasta din urma, folosindu-se de amenintari si alte forme de coercitie. Formele prin care se poate manifesta abuzul sexual se remarca prin varietate si caracterul din ce in ce mai rafinat pe masura ce legislatia in domeniu s-a specializat semnificativ in ultimii 10 ani la nivel european, cat si mondial.

Astfel, daca ar fi sa amintesc cele mai cunoscute forme in care se incadreaza abuzul sexual as avea in vedere: a) comportamentele sexuale non-consensuale in care agresorul face uz de forta fizica – violul sau vatamarea sexuala; b) petting-ul non – consensual al unui adult sau minor; c) comportamentele cu conotatie sexuala, expunerea organelor genitale, acte de voyeurism sau exhibitionism, toate realizate fara acordul persoanei vizate care pot degenera pana la vatamare sexuala; d) expunerea unui minor la materiale pornografice; e) molestarea sexuala a unui minor prin remarci cu conotatie sexuala; f) uzul de o postura de putere pentru a impune o activitate sexuala nedorita fara a face in mod direct uz de forta fizica care poate degenera in tentativa de viol sau vatamare sexuala; g) activitatile incestuoase sau devianta sexuala in familie; h) comportamentele de hartuire sexuala; i) abuzul sexual intra-marital ca forma a violentei domestice care implica angajarea in comportamente sexuale fortate a unuia dintre parteneri asupra celuilalt.

Merita amintit faptul ca abuzul sexual intra-marital se incadreaza in categoria comportamentelor care, din motive religioase, morale, sociale si psihologice, implica note specifice care il fac dificil de probat si sanctionat de catre instantele de judecata la nivel mondial. Daca luam in considerare credinte traditionale, cat si accentele culturale romanesti care plaseaza cuplul marital pe un piedestal ferit de abuz, violenta sau agresiune, dificultatea de intelegere a realitatii cotidiene, care scoate la iveala cazuri din ce in ce mai frecvente de casnicii in care femeia trebuie sa fie supusa dorintelor barbatului creste considerabil. Casnicia ca uniune consensuala intre doi adulti, se presupune ca are la baza respectul, increderea si afectiunea reciproca, si produsele vizibile. In realitate sunt evitate din discursul public toate acele caracteristici care fac dintr-o casatorie “idealizata” una mai putin fericita – echimoze, edeme, violuri, vatamari corporale grave, etc.

Abuzul economic reprezinta o forma relativ subtila a abuzului, implicand sustragerea prin mijloace coercitive sau prin alte forme de manipulare a unor bunuri materiale de la o persoana, fara a detine consimtamantul informat al acesteia. In fenomentul traficului de persoane cu forma de exploatare sexuala, abuzul economic apare ca veriga centrala de mentinere a victimei in situatia de abuz si exploatare. Scopul pentru care recrutorii si traficantii racoleaza femei pentru constrangerea acestora sa practice prostitutie il reprezinta obtinerea de foloase materiala de pe urma activitatilor sexuale ale acestora. Exploatarea sexuala a unei victime a traficului de persoane poate fi privita ca forma a sexului comercial alaturi de prostitutie.

Diferenta dintre abuzul economic practicat in activitatea de prostitutie si cel din cazurile de exploatare sexuala, este faptul ca cea din urma forma nu presupune ca femeia implicata sa fie renumerata economic sub nici o forma, ea fiind in ipostaza de sclava, pe cand prostitutia implica un serviciu contra cost. Categoric, paleta de gradatie a formelor in care victimele sunt constranse sa ofere servicii sexuale contracost, dar sa nu fie platite, porneste de la introducerea de catre recrutor sau traficant a unei povesti despre o “datorie neplatita” pe care victima trebuie sa o achite prin angajarea in servicii sexuale contra cost. Continuarea o putem intui: femeia este obligata sa ofere servicii sexuale fara a avea vreun beneficiu material propriu-zis. Acest lucru vine de cele mai multe ori ca urmare a acceptarii de catre victima a unei oferte de munca care se dovedeste a fi falsa sau/si mai rau, cu sechestrarea si fortarea prin uz de violenta excesiva. Finalitatea acestui gen de abuz, este faptul ca acele femei ajung in situatii extreme in care sunt exploatate atat sexual, cat si prin munca, devenind un “sclave sexual” al unui singur “stapan” care poate sfarsi si prin a-si omori sclavul dupa ce i-a epuizat resursele fizice si emotionale.

Experienta de peste 3 ani de specialist in interventia de caz si psihoterapia victimelor traficului de persoane in Romania m-a adus in contact cu o gama larga de situatii de exploatare sexuala a victimelor femei, asociate cu abuzul fizic, emotional si economic. Daca ar fi sa realizez un model de diferentiere a cazurilor de trafic de persoane cu exploatare sexuala in care victimele sunt femei acesta ar contine evident cele patru forme de abuz si masura in care s-au manifestat. Datorita contributiilor majore ale Organizatiei Internationale pentru Migratie la nivel international pe problematica asistentei victimelor traficului de persoane, exista pachete de instrumente si proceduri prin care un specialist poate evalua tipurile de abuz pe care victima le-a suferit atat inainte de exploatarea sexuala, in timpul exploatarii propriu – zise, cat si post – trafic. Printre itemii prezenti intr-un astfel de instrument pot fi enumerate chestionarele cu variante de raspuns, intrebarile care investigheaza prezenta sau absenta abuzului emotional si sexual care reprezinta un punct de reflectie personala. Printre problemele pe care mi le ridic, asa-numitele dileme profesionale, pot aminti: Oare o femeie care este victima a traficului de persoane cu forma de exploatare sexuala a ajuns in aceasta situatie fara a fi expusa acestor formelor de abuz amintite? Situatia de trafic de persoane cu forma de exploatare sexuala care implica din start absenta unui consimtamant propriu-zis se poate intampla fara abuz sexual asupra victimei? Gradul de retorica al acestor reflectii personale si profesionale variaza evident si in functie de modalitatea in care se realizeaza evaluarea initiala a unei victime a traficului de persoane. Cu cat numarul instrumentelor de investigare a situatiei de trafic a persoanei creste, cat si timpul si expertiza alocate intervievarii victimei, precum si calitatea relatiei dintre victima si persoana care realizeaza interviul, informatiile pe care victima le poate furniza contribuie esential la abordarea cazului si planificarea interventiilor necesare.

Printre manifestari brute si extreme ale abuzului asupra unei victime aflate intr-o situatie de exploatare sexuala se regasesc: fortarea victimei sa practice prostitutia; limitarea libertatii de miscare a victimei care porneste de la sechestrarea victimei pana la supravegherea si insotirea constanta a acesteia pe perioada exploatarii; fortarea victimei sa ofere servicii sexuale neprotejate ; abuzul sexual cu note de sadism si violenta extrema realizat de traficant sau proxenet ca strategie de determinare a acesteia sa accepte nediferentiat abuzul si exploatarea ca activitati normale; fortarea victimei sa consume droguri, alcool sau sa fumeze pentru a aparea ca mai prietenoasa si sociabila in fata clientilor;.

Evident ca as putea sa continui acest articol, transformandu-l incet, dar sigur intr-o lucrare de dimensiuni reduse pe tematica abuzului in cazurile de exploatare sexuala a femeilor din Romania, intrucat nu imi lipsesc nici pasiunea pentru activitatea mea ca si psihoterapeut, nici cazuistica in domeniu, nici cunostintele teoretice despre trafic si victimologie. Totusi, imi doresc ca prin acest articol sa va introduc pe voi, cititorii mei, in universul violent pe care il presupune traficul de persoane cu forma de exploatare sexuala, pentru ca vreau sa va atrag atentia asupra rezistentei si curajului pe care aceste femei le poseda si le manifesta activ in procesul de reintegrare si asistenta. Adevarate modele de putere, victimele traficului de persoane cu forma de exploatare sexuala, nu credeti? Alaturi de ziua de 18 octombrie desemnata oficial ca Zi Internationala Impotriva Traficului de Persoane, ziua de 25 noiembrie poate sarbatori si puterea de refacere a acestor femei, din Romania si nu numai!


0
0
0
s2sdefault
powered by social2s
 

Rețeaua VIF

Ghid pentru victimele violenței sexuale

Discriminari Urbane

Asistență și consiliere pentru violență domestică nonstop și gratuit la 0800 500 333

 

Violență domestică
Educaţie sexuală
Reclamă discriminarea