Articolul Oanei Ometa, preluat de pe www.realitatea.net:


E prima ședință de mediere, iar agresorul bate darabana pe biroul mediatorului. E și prima dată când cei doi se întâlnesc. De la viol. Mediatorul e îmbrăcat office și empatizează cu victima, dar solidarizează, în spiritul afacerii, cu agresorul. Doar vrea împăcare.

Ipotetic, așa ar arăta o primă ședință de mediere a unui viol în România. Legea Medierii (115/2012), adoptată anul trecut la iniţiativa deputatei liberale Alina Gorghiu, prevede obligativitatea părţilor de a asista la o şedinţă de informare asupra "avantajelor medierii" înainte de judecarea cauzei în faţa instanţei.

Asociaţiile care luptă pentru drepturile femeii explică ce s-ar întâmpla dacă s-ar ajunge la mediere? Violatorul, față-n față cu victima sa, încercând să ajungă la o înțelegere. Victima, față-n față cu violatorul, retrăind la nesfârșit coșmarul violului. Contactul cu agresorul, chiar și în cazul unei simple ședințe de informare înseamnă pentru victimă o traumă în plus, spun psihologii. 

Reprezentanții ONG-urilor susțin că introducerea violului în legea medierii nu face decât să minimalizeze gravitatea faptei, transformând violul dintr-o infracţiune într-o dispută negociabilă. În fond, dacă victima ar accepta bani, de ce ar mai fi nevoie de mediere? "În mod categoric, medierea nu reprezintă o soluţie acceptabilă când vine vorba de viol", susțin activistele pentru drepturile femeilor.

În România are loc un viol la 4 ore, conform statisticilor Poliţiei Române. Neoficial, spun psihologii, cazurile sunt mult mai multe, pentru că victimele nu îndrăznesc să raporteze agresiunea. Din nefericire, copleșite de trăiri, multe dintre femeile violate nu depun plângere. 

Întâlnirea cu agresorul, retrăirea traumei

Vasile Moldovan, psiholog în cadrul Asociației pentru Promovarea Femeii din România a explicat pentru REALITATEA.NET ce ar însemna întâlnirea cu agresorul pentru victimă, dar și ce repercursiuni ar avea includerea violului în legea medierii. 

"Introducerea violului în legea medierii este "o aberație", pentru că înaintea demersului juridic, victima este dusă la mediere”. Ce înseamnă acest lucru? "Accentuarea traumei", spune vehement psihologul. "Vorbim despre femei traumatizate, care-și doresc ca agresorul să fie pedepsit. Trauma psihică a violului te urmărește mult timp. Am avut un caz, o tânără care fusese violată în adolescență. După mulți ani, după ce și-a refăcut viața și s-a căsătorit, ea și-a dorit ca agresorul să fie pedepsit. Nu a fost vorba de bani. A vrut doar ca acesta să fie pedepsit. În practică, noi, chiar și pe cazurile de violență domestică, facem programările separat la consiliere. Agresorul este chemat separat, pentru că altfel nu fac decât să retrăiască trauma. Medierea nu ar face decât să expună victima din nou la traumă", a explicat Vasile Moldovan pentru REALITATEA.NET. 

De altfel, potrivit Asociației ARTEMIS din Cluj-Napoca, "relatarea repetată, începând cu persoanele de încredere, continuând cu specialiştii – medic, asistent social, poliţist, procuror, iar în final judecătorul, o face adesea pe victimă să creadă că nu este crezută sau e considerată responsabilă, deci vinovată".

"A introduce pe parcursul demersului juridic încă o fază – medierea, şi încă o persoană – mediatorul, în faţa căreia victima să fie expusă cu suferinţa ei înseamnă o traumatizare suplimentară, o umilinţă în plus şi o negare a dreptului fundamental de a i se face dreptate – prin condiţionarea accesului la justiţie/reparaţie socială, morală, de prezentarea la actul informării cu privire la mediere", spun reprezentanții Asociației ARTEMIS. 

Mediatorii au prejudecăţi

De altfel, Vasile Moldovan a precizat că, în cazul celor care se vor ocupa de mediere, există încă prejudecăți și stereotipuri, care reies tocmai din declarațiile controversate ale acestora. "Ce facem când autorul violului este soțul victimei. Destrămăm familia condamnând soțul, spunea unul dintre mediatori. Eu cred că violul marital ar trebui pedepsit și mai aspru. Este un cadru intim și deci ar trebui să fie și mai securizat", a spus psihologul pentru REALITATEA.NET. 

"Şedinţa de mediere nu este obligatorie"

Pe de altă parte mediatorii spun că şedinţa de mediere nu este obligatorie, aşa cum susţin asociaţiile care apără drepturile femeilor. "Este obligatorie o şedinţă de informare. Reclamantul vine singur. Nu trebuie să vină cu agresorul. E vorba de o şedinţă de informare. Victima va cunoaşte avantajele medierii. Şedinta de informare despre avantajele medierii nu trebuie confundată cu şedinţa de mediere. Şedinta de informare despre avantajele medierii este una gratuită în care mediatorul explică ce avantaje oferă medierea justiţiabilui,  iar în urma ei se eliberează un certificat de informare. Şedinta de mediere este contra unui onorariu, se desfăşoară cu acordul ambelor părţi şi are ca scop conducerea dialogului de către mediator spre găsirea unui numitor comun”, a declarat mediatorul Petre Mustăţeanu pentru REALITATEA.NET. 

Prezumţia de nevinovăţie

Acesta a mai spus că medierea este benefică deoarece nu toate plângerile au la bază un viol real. „Susţinerea mea pentru informarea despre avantajele medierii în cauzele penale vizează prezumţia de nevinovăţie. Doar naziştii condamnau şi privau de drepturi  fără judecată o persoană împotriva căreia a fost depusă o plângere/reclamaţie. Totodată cazuistica violului este foarte variată,iar statisticile arată ca foarte rar vorbim de violatori reali, bolnavi psihici, şi ca în multe cazuri motivul pentru care a fost depusă o reclamaţie este altul decât o fapta săvârşită ce poate fi probată. Sunt femei care depun plângere pentru a obţine anumite avantaje. Unele doresc avantaje materiale, altele vor să se căsătorească. Eu nu cred că o femeie vrea să se expună public, iar medierea este confidenţială. Majoritatea cazurilor de viol au loc între persoane care se cunosc, care au avut o relaţie. Vorbind despre violul marital, prin mediere protejăm destrămarea familiei. Eu nu spun că nu sunt cazuri în care violatorii sunt nişte brute, dar tocmai aşa, prin mediere, problema se discută în confidenţialitate”, a explicat Petre Mustăţeanu pentru REALITATEA.NET, care a precizat că prin mediere se încearcă restaurarea relaţiei între părţi. 

"Trauma violului nenorocește un om pentru toată viața"

Potrivit lui Vasile Moldovan, prin legea medierii victima este descurajată să meargă în instanță. „Trauma violului nenorocește un om pentru toată viața”. Cât despre posibile înțelegeri între victimă și agresor, psihologul crede că nu reprezintă o soluţie „Am avut un caz, o doamnă care a fost violată de un vecin. Ulterior, acesta a cerut-o în căsătorie și nu mai făcut închisoare. Însă, după un timp a început să o bată. Femeia era absolut terorizată. Abia după mulți ani de terapie și-a refăcut viața”, a povestit Vasile Moldovan pentru REALITATEA.NET. 

Ce se întâmplă în alte state din Uniunea Europeană

Laura Albu, președinte executiv al Centrului de Mediere și Securitate Comunitară (CMSC) Iași a explicat că la nivelul Uniunii Europene se încearcă ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea si combaterea violenței împotriva femeilor si a violenței domestice, care prevede interzicerea proceselor de rezolvare alternativă a conflictelor ce se referă la acte de violență asupra femeii, violul fiind inclus între acestea.

"Prevederile acestei Convenții vor intra în vigoare imediat ce Convenția va fi ratificată, deja sunt mai multe state membre care au promis ratificarea, România numărându-se printre acestea”, a spus Laura Albu pentru REALITATEA.NET.  


Protest împotriva includerii violului în legea medierii

"ONG-urile doresc să organizeze de 8 martie un marș la București, la care să participe mai multe asociații ce se ocupă de drepturile femeii. De asemenea, s-a organizat un grup de lucru format din reprezentantele mai multor ONG-uri, care să facă o analiză juridică detaliată a legii medierii, mai ales că după protest sunt necesari alți pasi instituționali, iar o analiză juridică este binevenită pentru a avea argumente suplimentare în fața Ministerului de Justiție, dar și a comisiilor juridice. În susținerea demersului nostru, ONG-urile au lansat încă din luna ianuarie o petiţie online , ale cărei revendicări vor fi trimise şi la Parlament, Ministerul Justiţiei şi Primul Ministru", a completat Laura Albu pentru REALITATEA.NET. 

Legea medierii, amânată un an

Legea privind medierea juridică urmează să fie aplicată odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Civilă, iar Guvernul a amânat termenul cu un an. Potrivit noii legi, toți cei care introduc o acțiune în instanta, inclusiv părțile care au declanșat deja un proces în fața instanțelor, în materiile prevazute de lege - civil, familie, anumite cauze penale - sunt obligate să participe la sedinta de informare privind avantajele medierii. După prezentare, dacă părţile decid totuşi să apeleze la judecător, mediatorul emite un certificat de informare pe care aceştia trebuie să-l prezinte la tribunal. Fără acest certificat, acţiunea în instanţă va fi respinsă ca inadmisibilă.

"Obligativitatea sedintelor de informare despre mediere in cauze penale se amână până la data de intrare în vigoare a noului Cod de Procedură Penală, şi nu ştim când va fi asta, conform ORDONANŢEI DE URGENŢĂ pentru modificarea art.81 din Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civila”, a precizat pentru REALITATEA.NET, mediatorul Petre Mustăţeanu. 

Potrivit mediatorului OUG nr. 90/2012 , ordonanţa care prevede obligativitatea şedintelor de informare despre avantajele medierii,  la Art 2 spune că: "Dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind avantajele medierii, inclusiv, dacă este cazul, după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, în materie penală, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de lege", şi la punctul 4. litera g) în cazul infracţiunilor pentru care retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală, după formularea plângerii, dacă făptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, iar victima îşi exprimă consimţământul de a participa la şedinţa de informare împreună cu făptuitorul; dacă victima refuză să participe împreună cu făptuitorul, şedinţa de informare se desfăşoară separat".

0
0
0
s2sdefault
powered by social2s
 

Rețeaua VIF

Ghid pentru victimele violenței sexuale

Discriminari Urbane

Asistență și consiliere pentru violență domestică nonstop și gratuit la 0800 500 333

 

Violență domestică
Educaţie sexuală
Reclamă discriminarea