Scrisoare de protest faţă de respingerea amendamentului la Constituţie care prevedea o definire extinsă a discriminării
Mai multe organizaţii neguvernamentale, printre care şi asociaţia feministă Front, critică, într-o scrisoare deschisă adresată Comisiei de revizuire a Constituţie, renunţarea la un amendament ce interzice discriminarea în baza unor criterii precum orientarea sexuală, vârsta şi dizabilitatea.
Amendamentul, aprobat iniţial de Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei, prevedea următoarele: „Art. 4 – (2) România este patria comună si indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi. Orice discriminare bazată pe sex, culoare, origine etnică sau socială, trăsătură genetică, limbă, credinţă sau religie, opinii politice sau de altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală este interzisă".
Marţi, preşedintele Comisiei, liberalul Crin Antonescu, a precizat că votul de săptămâna trecută a fost dat "de principiu" şi a supus din nou la vot amendamentul. De această dată, amendamentul a fost respins urmând ca alineatul să rămâna în forma din Constituţia actuală, respectiv: "România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială".
Romaniţa Iordache, cercetătoare la Comisia Europeană, expertă în combaterea discriminării, a declarat, la Radio France International, că „situaţia este într-adevăr gravă, pentru că transmite un semnal prost. În momentul în care comisia a adoptat varianta de articol 4 cu o listă inclusivă în prevenirea împotriva discriminării, am răsuflat cu toţii uşuraţi, crezând că iată, în sfârşit, parlamentarii români înţeleg că facem parte din Europa, au citit articolul 21 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Reacţia noastră iniţială a fost una de satisfacţie şi de bucurie că avem valori comune cu parlamentarii. Din păcate, ce s-a întâmplat acum două zile ne-a şocat pe toţi!".
Experta antidiscriminare precizează că "şocul mare nu vine numai din revotare şi revenirea la formula veche, Iorgovan, de definire a articolului 4. Mult mai şocante sunt discuţiile care au avut loc în comisie, cu prilejul revotării, pentru că înţelegem de fapt că miza a fost scoaterea orientării sexuale dintre criteriile protejate. Ceea ce nu este O.K., indică homofobie! Însă nu au realizat parlamentarii noştri şi că ştergând această listă, apare o diferenţă de tratament şi în ceea ce priveşte persoanele cu dizabilităţi şi în ceea ce priveşte persoanele în vârstă. Constituţia României, pe fostul articol 4 nu includea aceste trei criterii".
| Fişier | Descriere | Mărime fişier |
|---|---|---|
 Scrisoarea deschisă semnată de organizaţiile neguvernamentale. | 64 kB |
În cadrul consultărilor ONU cu privire la noua agendă de dezvoltare care, începând cu 2015, va înlocui actuala strategie de dezvoltare promovată de Națiunile Unite “Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului – Millennium Development Goals” (MDG), între 25 și 27 martie, a avut loc în Bali (Indonezia) 
La inițiativa lui Radu Mazăre și conform unei hotărâri a Consiliului Local Constanța, patronii de cluburi din stațiunea Mamaia au termen până în ultima săptămână a lunii iunie să-şi achiziţioneze un car alegoric cu care să participe, în timpul sezonului estival la caravanele ce vor fi organizate de Primăria Constanţa. Carul alegoric trebuie să aibă o lungime minimă de opt metri, iar atmosfera să fie întreţinută de cel puţin şase animatoare. 
Ce se întîmplă atunci cînd ….
E limpede că BOR este mai aproape de extremism decât de creştinism. Dar există măcar un teolog român care să facă diferenţa între religie şi fundamentalism?
În timp ce sterilizarea femilor rome pare sa devină un soi de laitmotiv al unora care simt nevoia să aibă o poziție față de etnia romă, politicieni așa-ziși liberali sau organizații extremiste, deopotrivă, autoritățile române au raportat în fața Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, la sfârşitul lunii ianuarie , progresele făcute în procesul de incluziune a romilor. Unul dintre aspectele pozitive prezentate a fost faptul că "Guvernul a menţinut instituţia mediatorilor, care facilitează comunicarea între membrii comunităţii rome şi personalul din domeniul sănătăţii " , însă, așa cum arată organizațiile pentru drepturile romilor, din 2008 și până în prezent, numărul mediatoarelor sanitare s-a înjumătățit (de la 600 la 300) şi "nici măcar nu există un plan realist al autorităţilor române de a creşte numărul mediatoarelor, în condiţiile în care acesta este unul din puţinele modele pozitive în includerea romilor".
