Revoltător: nicio gratuitate pentru gravidele din România
Guvernanții vor natalitate, dar fiecare mamă se descurcă pe cont propriu. 1.500 de lei, analizele în primele luni. Cine n-are bani, riscă pe pielea ei În ciuda declarațiilor sforăitoare ale politicienilor, femeile însărcinate din România sunt lăsate de izbeliște.
Simona, din Cluj, are 32 de ani, și a scos din buzunar, pentru analizele obligatorii din primul trimestru de sarcină, peste 1.500 de lei. „Gravidele au toate drepturile numai pe hârtie. Pentru primele analize de sânge am achitat 160 de lei. Apoi am efectuat un examen de urină pentru depistarea posibilelor infecţii, o ionogramă și alte analize de sânge și am achitat 184 de lei. Alte două examene de urină și urocultură – 110 lei. Profilul Torch – 400 de lei, dublu test – 150 de lei. Și toate aceste analize trebuiau să fie gratuite. La asta mai adaug consultațiile la medicul ginecolog, 270 de lei/vizită și au fost trei. Asta e România”, se plânge femeia.
Cine nu are bani și nu face analize, riscă, iar în România încă se naște la întâmplare. Profilul Torch este esențial pentru toxoplasmoză și alte boli infecțioase. La spitalul de specialitate, asistenta de la Triaj recunoaște sincer: „Facem, dar abia în ianuarie. Acum nu mai avem fonduri”.
Pentru o mamă care câștigă 1.000 de lei pe lună, acest test costă 400 de lei. Și alege să nu-l mai facă. Directorul de la Infecțioase e sincer: „Nu mai avem bani. Înainte făceam analize pentru 20 de gravide zilnic.”, spune Ioan Mureșan. Altă analiză importantă este „Dublu Testul”, care depistează malformațiile fătului.
La Clinica de Ginecologie 1 din Cluj prețul e afișat la intrare: 150 de lei. „Nu mai sunt fonduri”, e refrenul. E o listă lungă de prețuri, nimic nu e gratuit: 35 de lei consultația, 100 de lei ecografia simplă, 200 de lei cea 4D etc. „Ecografiile 3D, 4D, nu se decontează, or sunt esențiale pentru identificarea malformațiilor. E avantajos inclusiv pentru stat să nu aibă în grijă copii cu handicap, care necesită costuri uriașe”, spune medicul de familie Remus Lupu.
20% dintre mame nasc fără analize
Consecința: tot mai multe mame nasc fără să fi făcut măcar o analiză pe toată durata sarcinii. „Conform unui raport al Institutului Național de Sănătate Publică, 20% dintre mamele care au născut anul trecut au primul contact cu medicul la naștere”, a explicat Ana Moiță, de la Asociația Mame pentru Mame. Numărul gravidelor care nu fac teste și examene prenatale a crescut în ultimii doi ani. „S-au închis unele spitale și distanța pentru mame a crescut. Unele nu au nici bani de transport”, a mai punctat Ana Moiță.
Sursa: Evenimentul Zilei
Adauga un comentariu
Cotidianul britanic
franceze. Ea e considerată o femeie care face mândrie poliţiei franceze. Şi-a căpătat reputaţia în urma luptei pe care a dus-o împotriva crimei organizate din Corsica şi Bordeaux. Experinţa ei e considerate a fi deosebit de utilă pentru lupta împotriva traficului de droguri, reţelelor mafiote din Estul şi sudul Europei dar şi împotriva violenţelor politice.
n Statele Unite este dura si angreneaza dezbateri inexistente in planul politic romanesc. De ce este important sa semnalam acest aspect? Pentru ca, spre deosebire de ce se intampla la noi, acolo, doi politicieni de rang inalt iau in discutie problematici de pe agenda feminista si mai mult decat atat, batalia pentru voturile femeilor este una crancena.
Femeile nu au fost mai protejate in fata crizei ca barbatii, chiar daca unele studii spun ca ele nu au suferit atat de mult. Desi unele studii afirma ca piata muncii este mai stabila pentru femei, lucrurile nu au stat deloc asa in Romania. Dimpotriva, criza a lasat fara serviciu mii de femei in cei patru ani de cand a inceput criza.
ma asa cum sunt".
Indemnizaţia privind creşterea copilului ar putea suferi noi modificări. Ministrul Finantelor, Florin Georgescu, aduce în discuţie revenirea la indemnizaţia pentru mame la valoarea de 85% din salariu. În prezent părinţii pot să opteze intre durata de un an a concediului maternal, cu indemnizatia între 600 şi 3400 sau durata de doi ani a concediului cu indemnizaţia plafonată la 1200 de lei. Aceasta măsură ar putea fi implementată până la finele acestui an. Ministrul de Finanţe vorbeşte în acest cadru de o majorare a acestei indemnizaţii dar rămâne de văzut cum va afecta părinţii care au venituri mici şi trăiesc din salariul minim pe economie. Şi mai ales ce şanse sunt date copiilor născuţi în familii care nu au posibilitatea să activeze pe piaţa muncii.
Peste jumătate din slujbele pentru începători din America sunt ocupate de femei. Apoi, însă, are loc un blocaj, puține reușind să avanseze în ierarhia organizațiilor: femeile ocupă doar 28% din posturile de middle management, 14% din locurile din consiliile de administrație și doar 3% din funcțiile de CEO, rezultă dintr-un raport al companiei de consultanță McKinsey & Company. În Europa, lucrurile stau și mai rău, fapt ce a determinat guvernele din Belgia, Franța, Italia și Norvegia să impună norme privind reprezentativitatea femeilor în board-urile marilor companii. Totuși, mai sănătos ar fi ca femeile să poată accede pe căi „naturale“ către conducerea mediului de business, nu prin măsuri coercitive. Întrebarea este cum s-ar putea atinge acest scop, când toate tentativele de până acum au eșuat?






