A apărut de curând la editura Litera Internaţional cartea Mamă sau femeie? O polemică despre maternitate ca o nouă formă de sclavie, a feministei franceze Elisabeth Badinter, la doi ani de la publicarea în Franţa, în 2010, unde a provocat dezbateri aprinse.
Cartea cuprinde o analiză critică a felului în care este înţeleasă maternitatea în lumea occidentală.
O constatare interesantă pe care Badinter o face în cuprinsul cărţii este aceea că, raportat la maternitate, femeile formează un grup eterogen, diversificat, spre deosebire de cel al bărbaţilor ale căror interese converg într-o mai mare măsură. La o extremă se află stilul de viaţă tradiţional îmbrăţişat de femeile cu mulţi copii ce văd în maternitate împlinirea vieţii lor, la celălalt capăt sunt femeile postmoderne care aleg în mod conştient să nu facă copii pentru a se bucura de viaţă sau de carieră. La mijloc se regăsesc alte două categorii de femei, de fapt cele mai numeroase: neo-tradiţionalele, cele care încearcă să împace maternitatea cu cariera profesională dar pentru care maternitatea are întâietate, şi modernele, femeile care fac copii dar acordă prioritate carierei.
„Unele femei găsesc în sarcină o fericire, un câştig identitar de neînlocuit, altele reuşesc să concilieze cât de cât exigenţele contradictorii şi, în fine, altele nu vor mărturisi niciodată că nu reuşesc nicicum şi că experienţa lor maternă este un eşec” - astfel s-ar rezuma felul în care femeile din ziua de azi privesc experienţa maternităţii.
În spatele imaginii edulcorate a maternităţii, intens promovate, se ascund nu doar clipe de fericire şi iubire ci şi de frustrare, epuizare, singurătate, culpabilizare pe care multe mame se simt forţate să le treacă sub tăcere pentru a nu intra în conflict cu modelul de mamă bună în vogă.
Sursa: Blogul Medusei
