În perioada 27 – 29 septembrie, are loc cea de a treia ediţie a Festivalului urban „Femei pe Mătăsari”, organizat de către Asociaţia Beneva şi având drept scop declarat, încă de la prima ediţie, transformarea unui spaţiu urban bucureştean perceput ca rău famat în trecut, într-unul cu valenţe culturale, în care femeile să  joace rolul central. Detaliile despre programul de anul acesta le puteţi găsi pe site-ul Festivalului, http://femeipematasari.ro/.

Asociaţia Front/echipa feminism-romania.ro vor fi prezente la “Femei pe Mătăsari” cu un stand interactiv.

Adauga un comentariu
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

O fascinantă discuţie cu Veda Popovici despre diferenţa de gen care este constitutivă identităţii culturale; inhibarea de către mentalitatea dominantă a discuţiilor despre diferenţele de gen; marginalizarea feminismului; importanţa de a privilegia multiplicitatea, de a accepta diferenţele faţă cu identităţile stabile; presiunea elitelor; presiunea tradiţiei; conştientizarea privilegiilor, folosirea lor pentru a le pune sub semnul întrebării; construirea “inofensivităţii” artei; perceperea evenimentelor politice drept spectacole care confirmă starea de fapt, capitalismul, neoliberalismul; independenţa artei şi rezistenţa prin cultură; simbolul drapelului, întărirea, reconfirmarea identităţii naţionale; paternalismul stângii, privilegiile sale de gen; identificarea oprimării şi supunerii; colonialism şi decolonizare; solidarizarea cu marginalul... în emisiunea Kritik de pe totb.ro.

mai multe: totb.ro

Adauga un comentariu
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

În Cluj-Napoca la Old School, Str. Andrei Saguna (ex Str. Dubalarilor), Nr. 6. Ora 20:00-22:00. Înscrieri pentru participare până în data de 15 Oct. 2012 la adresa: gas.org.ro@gmail.com

Câteva subiecte care se vor discuta acolo:

1. Fabrica socială: In fabrica socială a capitalismului exploatarea femeii ca femeie și exploatarea femeii ca muncitor sunt lucruri aparent diferite. De ce nu reușim decât arareori să facem asocierea noțiunii de femeie cu noțiunea de muncitor? Afirmăm deja frecvent că există mecanisme disciplinare care exclud femeia din mediul public și fabrică/birou și o împing spre spațiul privat. Dar femeia distribuită în rolul domestic încetează să fie un muncitor? Este femeia-muncitor-domestic diferită de bărbatul-muncitor-în-fabrică sau copiii-închiși-în-școală? Prin ce metamorfoze trece familia din societatea pre-capitalistă în cea capitalistă? Care este rolul familiei mononucleare și al diviziunii muncii din interiorul acesteia în reproducerea capitalismului?

2. Diviziunea sexuală a muncii și acumularea de capital /

3. Vrăjitoarele și acumularea primitivă de capital -

4. Controlul capitalist al reproducerii/

5.  Feminitate pasivă, masculinitate activă /

6. Perversiuni capitaliste /

7. Sex, atenție, grijă /

8.  Revoluția feministă neterminată

detalii şi linkuri utile pe gas.org.ro

Adauga un comentariu
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

"Când s-a lansat la Cărtureşti cartea “Purificare” a scriitoarei finlandeze Sofi Oksanen, am fost şi eu acolo pentru că trebuia să filmez pentru materialul pe care îl făceam despre autoare. În acel loc mi s-au revelat începutul şi sfârşitul materialului când am văzut-o pe actriţa Coca Bloos citind pasaje din carte.

Cum, necum, după eveniment, m-am nimerit lângă dumneaei, m-am prezentat, i-am spus ce fac şi am întrebat-o dacă ar dori să citească un fragment pentru camera de luat vederi.

-Nu vă supăraţi pe mine, dar nu …

Nu am insistat, i-am mulţumit pentru bunăvoinţă, însă am ţinut morţis să-i arăt pasajul pe care aş fi vrut să-l citească. A deschis propria carte la pagina cu pricina şi acolo am văzut că acelaşi pasaj era subliniat cu linii groase. Însă nu-l auzisem. I-am spus asta.

-Lumea nu mai are răbdare să asculte actori citind, mi-a răspuns scurt, fără niciun fel de milă de sine sau judecată, ci explicând, pur şi simplu, care a fost motivul pentru care nu a citit rândurile respective.

Am dat să plec, dar m-a oprit.

-Bine, am să citesc.

Şi-a lăsat haina şi geanta pe un divan din librărie, şi-a trecut mâna prin păr, să-l aranjeze, m-a întrebat dacă arată bine, i-am zâmbit, apoi a început să citească la cameră. Interpretarea dumneaei suna cu totul diferit decât îmi imaginasem eu vocea personajului, în propria minte, când citisem romanul.

- De ce aţi citit până la urmă?, am întrebat-o.

- Mi-a plăcut cum aţi pus problema, mi-a zis scurt.

Aşa vorbeşte doamna Coca Bloos, în fraze scurte, fără prea multe explicaţii.

I-am cerut numărul de telefon ca să o reîntâlnesc şi să-i dau CD-ul cu filmarea: nu are internet, nici cablu TV la RCS-RDS.

Mi-a recitat numărul de mobil, dar şi pe cel de fix, apoi mi-a spus:

-Numele meu este Coca Bloos.

-Da, ştiu.

-Nu era obligatoriu să ştiţi şi mie mi se pare normal să mă prezint."

cititi: andreeavasile.ro

Adauga un comentariu
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

„Como el musguito en la piedra”, ultima creaţie a Pinei Bausch, inspirată de muzica, cântecele populare şi rădăcinile culturale din Chile, a fost creată pentru 21 de dansatori, iar muzica lui Victor Jara, cantautor şi poet, este plină de pasiune şi de dramă. Libretul evocă torturile femeilor...

Templu istoric al divertismentului şi dansului londonez, „Sadler’s Wells”, fondat în 1683, a fost reconstruit de şase ori până a ajunge astăzi un mare centru al spectacolelor din Europa. Împreună cu Barbicane Center, el va găzdui spectacolele de dans ale Retrospectivei Pina Bausch. Trupa de la Wuppertal oferă un frumos eşantion al diverselor continente, iar universalitatea dansului ei vorbeşte tuturor şi fiecăruia. De-a lungul oraşelor unde a făcut escală, Pina şi-a însuşit spiritul locurilor pe care l-a redat publicului într-un minunat maraton coregrafic. Aceste piese nu sunt un catalog de vacanţă, nici un album de amintiri, ci punerea în paralel a unor situaţii diferite care ating universalitatea.

mai multe: www.cotidianul.ro

Adauga un comentariu
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s
 

Rețeaua VIF

Ghid pentru victimele violenței sexuale

Discriminari Urbane

Asistență și consiliere pentru violență domestică nonstop și gratuit la 0800 500 333

 

Violență domestică
Educaţie sexuală
Reclamă discriminarea