Sunteţi invitate/i să luaţi parte la un proiect editorial care pune în centru una din experienţele feminine mai puţin abordate în spaţiul românesc - hărţuirea sexuală. Hărţuirea sexuală. Istorii trăite va fi o colecţie de prezentări reflexive ale experienţei hărţuirii sexuale.

Volumul colectiv va reuni istorii trăite cu privirea la hărţuirea sexuală redactate de femei şi bărbaţi de vârste, profesii, etnii şi medii diferite, în special din România, dar şi din afara acesteia.

Pentru a scrie un capitol (3-10 pagini) din acest volum, consultaţi ghidul tematic ataşat.

Ghidul tematic este non-directiv, având rolul de a explicita punctele de interes ale coordonatorilor volumului şi de a imprima unitate şi coerenţă proiectului editorial. Având în vedere sensibilitatea temei, se oferă un spaţiu cât mai larg de expresie autorilor/oarelor, în primul rând prin eliminarea obligativităţii de a răspunde în mod punctual la fiecare dintre întrebări, astfel având o libertate mult mai mare în ceea ce priveşte ordonarea temelor şi cursivitatea textului.Autorii sunt invitaţi să ofere percepţia lor personală în ceea ce priveşte conectarea experienţei hărţuirii sexuale şi viaţa profesională, cea de familie ori social-comunitare. De asemenea, să îşi asume o abordare reflexivă, prin care să încerce să pună în discuţie impactul pe care experienţa hărţuirii l-a avut asupra propriei traiectorii ulterioare de viaţă, a dinamicii relaţiilor şi performării rolurilor de gen atât în familie, cât şi în mediul social, ţinând cont şi de specificul cultural.

Detalii tehnice privind redactarea textelor:

  • textele vor fi redactate în format Times New Roman, corp 12, spaţiu 1,5, de preferinţă între 3 - 10 pagini;
  • termen limită de predare a textelor de către autori: 1 mai 2014

Alte detalii tehnice, în ghidul ataşat (engleză şi română).


Coordonatorii proiectului editorial:

  • Diana Elena Neaga – lector univ. dr. Universitatea Nicolae Titulescu, Bucuresti, doctor în științe politice, SNSPA București; domenii de interes: studii de gen, societate civilă si consolidare democratică, teorii ale cetăţeniei. Contact: diana_elena_neaga@yahoo.com;
  • Valentin Quintus Nicolescu – lector univ. dr. Universitatea Nicolae Titulescu, București, doctor în științe politice, SNSPA București; domenii de interes: teorie politică, istoria mediului, studii de gen. Contact: valentin_nico@yahoo.com

Adauga un comentariu
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

Afis lansare carte

 

Marţi, 28 mai, la Librăria Bastilia, orele 18.30, va avea loc lansarea volumului „Feminism modern reflexiv”, autoare Oana Băluţă.

Lansarea va avea loc în prezenţa profesorilor Mihaela Miroiu, Lazăr Vlăsceanu, Maria Bucur şi a editorului Bogdan Hrib de la Editura Tritonic.

"Eu cred că fiecare carte are o poveste, iar povestea cărţii mele „Feminism modern reflexiv” este povestea tezei de doctorat. Ea include nu doar lecturi minunate care m-au făcut să înţeleg altfel lumea în care trăiesc, ci şi persoane, relaţii intelectuale şi afective şi instituţionale, asumări şi dileme teoretice şi metodologice, nemulţumiri pentru că timpul scrierii tezei nu cunoaşte diviziunea public-privat dintr-o democraţie, ci are mai curând o dimensiune ‚hipertrofică’ şi invadează cam tot." - Oana Băluţă

“Cartea Oanei Băluţă oferă analize şi proiecţii de gen a intereselor politice. Ne aflăm în faţa unei lucrări prin care feminismul românesc de generaţia a treia îşi consolidează fundamentele şi poate creşte viguros, lucid şi profund umanist.” - Mihaela Miroiu



Sursa: Editura Tritonic

Adauga un comentariu
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

Siri Hustvedt e cunoscută în lumea întreagă ca un autor complet şi teribil de interesant: a scris şi  poezii, scrie eseuri despre artă, psihanaliză, feminism sau neuroştiinţe, are un doctorat în Literatură şi o agendă plină cu angajamente pentru prelegeri şi conferinţe. În România, începe să fie cunoscută ca romancieră, după ce Editura Polirom i-a publicat două romane: O vară fără bărbaţi şi Tristeţile unui american, amîndouă traduse de Veronica Niculescu.

Într-un interviu publicat de Observatorul Cultural, Siri Hustvedt spune:

Femeile sînt întotdeauna sub-reprezentate în listele literare ale „celor mai importanţi scriitori“. E o situaţie cronică şi deprimantă. Adevărul este că femeile au scris dintotdeauna, în ciuda lipsei oportunităţilor. În secolul al XVIII-lea, existau scriitoare senzaţionale în Anglia, şi e doar un exemplu. Erau foarte de succes şi apoi au fost suprimate de cărturarii bărbaţi care s-au ocupat de canon. /…/ Orice ajunge să fie asociat cu o femeie, fie că e o carte, fie o profesie sau o boală, pierde din statut în cultură. Prejudecata e adînc înrădăcinată şi e conectată cu vechea asociere a femeilor cu corpul şi emoţiile şi a bărbaţilor cu mintea şi raţiunea. Nu cred în această scindare carteziană şi în diviziunea absurdă pe care o face între psyche şi soma. Sîntem un singur organism condus de sentimente în aceeaşi măsură în care sîntem conduşi de raţiune, sau chiar mai mult. Acestea fiind spuse, femeile trebuie să muncească în continuare mai mult, să ştie mai multe şi să scrie mai bine decît bărbaţii pentru a fi remarcate.

Interviul complet: Femeile sînt întotdeauna subreprezentate în listele literare ale «celor mai importanţi scriitori»

Adauga un comentariu

Citește mai departe...
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

lapte-negru

Articol de Alina Purcaru. Sursa: Bookaholic

 

Lapte negru e mărturisirea unei femei care de cînd se ştie s-a identificat cu scrisul şi a cărei ordine interioară e schimbată de faptul că devine mamă. Este vorba despre „cercetările“ pe care o scriitoare le face în legătură cu maternitatea înainte să aibă un copil şi despre poveştile altor scriitoare care au avut copii şi au vrut să scrie în continuare. Poate pentru un bărbat sună bizar, pentru că s-ar putea să nu vadă contradicţia. Pentru o femeie greutatea de a le face pe amîndouă cît poate de bine poate naşte drame.


După ce a născut, Elif Shafak a făcut depresie post partum. Lapte negru e scrisă ca o formă de terapie: e şi despre experienţa ei cu depresia, şi despre viaţa ei de dinainte de a deveni mamă, şi despre dorinţe contradictorii, (nevoia de scris şi cercetare şi dorinţa de a avea un copil) şi, cum spuneam, despre alte scriitoare care au cîntărit la un moment dat între aceste două opţiuni care se armonizează greu: aceea de a avea copii şi cea de a fi scriitoare profesionistă.

Adauga un comentariu
Citește mai departe...
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s

Cel care ma asteapta

Roman interzis de doua ori, Cel care mă aşteaptă a devenit cea mai vânduta carte a tuturor timpurilor în Iran (peste 20 de editii).

Povestea romanului Cel care mă aşteaptă este una emblematica pentru destinul femeilor din Iran. Evenimentele debutează în anul 1979, cu puţin timp înainte de revoluţia iraniană, şi se concen­trează asupra vieţii unei femei obligate să se descurce singură, cu trei copii, într-un oraş dezbinat de conflicte politice si religioase, aflat intr-o permanenta stare de instabilitate si nesiguranta. La vârsta adolescenţei, protagonista romanului, Masumeh, se îndra­gosteste de un tânar, în drumul ei spre şcoală. Desi relaţia lor este inocentă – cei doi abia dacă îndrăznesc sa schimbe câteva priviri –, iubirea îi este descoperită, iar ea ajunge să fie măritată cu forţa. Din fericire, se nimereste sa aiba un sot care îi permite să-şi continue studiile şi care, spre deosebire de bărbaţii din pro­pria ei familie, nu încearcă să-i controleze viaţa pas cu pas. Treptat, Masumeh descoperă că soţul ei are cu totul alte preocupări decât familia şi că idealurile şi obiectivele sale politice îi pun viaţa în pericol, forţând-o să trăiască într-o continuă stare de îngrijorare si nelinişte.

„Parinoush Saniee da glas tuturor destinelor feminine inlantuite de traditie, tuturor femeilor care lupta chiar cu pretul vietii pentru ce li se cuvine.” (Cultura)

„Un roman bun si sincer, un portret curajos si franc caruia nici o instanta nu-i poate interzice aparitia. De la inceput pina la ultima pagina, Cel care ma asteapta este povestea tuturor femeilor din Iran ce lupta pentru drepturile lor.” (Bukhara Magazine)

Sursa: Polirom

 

Adauga un comentariu
Citește mai departe...
0
0
0
s2sdefault
powered by social2s
 

Rețeaua VIF

Ghid pentru victimele violenței sexuale

Discriminari Urbane

Asistență și consiliere pentru violență domestică nonstop și gratuit la 0800 500 333

 

Violență domestică
Educaţie sexuală
Reclamă discriminarea